Secretarul de stat din Ministerul român al Afacerilor Externe, Daniela Grigore Gîtman, a spus pentru Radio România Actualități că Executivul European a pus pe masa reprezentanțelor statelor comunitare raportul despre reforme și draftul cadrului de negociere cu Ucraina și R. Moldova. Rezultatele sunt bune, așa că toată lumea se așteaptă ca la summit-ul de la finalul săptămânii să fie luată o decizie unanimă pentru începerea negocierilor în marja propunerilor Comisiei Europene. În contextul războiului din Ucraina, Daniela Grigore Gîtman spune că în pregătirea summitului, România va insista și asupra sprijinirii R. Moldova, în special în următoarele luni, care sunt critice pentru traseul său european. „Vrem ca Uniunea Europeană să își mențină atenția asupra R. Moldova, care este o țară mică și fragilă, aflată sub o presiune foarte mare și vizată de activități de destabilizare. Și asta pentru că R. Moldova se pregătește acum pentru campanie electorală și pentru referendumul în privința aderării europene. România va fi foarte vocală în legătură cu extinderea și există toate condițiile pentru adoptarea cadrului de negociere și apoi organizarea conferințelor interguvernamentale chiar în acest semestru”, a menționat Daniela Grigore Gîtman.

Deschide.md atrage atenția asupra Summitului european la Bruxelles, amintind de declarația președintelui francez Macron: „Dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, Rusia va amenința Moldova, România și Polonia”. Europenii caută o cale de ieșire și își intensifică anunțurile în încercarea de a consolida arsenalul ucrainean, precum și propria industrie de apărare, în condițiile în care un ajutor american de peste 60 de miliarde de dolari este încă blocat în Congresul de la Washington. La summitul european sunt mai multe idei pe masă. Cei 27 vor discuta un plan de utilizare a profiturilor excepționale generate de activele rusești înghețate în Europa la scurt timp după invazia Ucrainei, la 24 februarie 2022. În ultimii doi ani, aceste active, evaluate la peste 200 de miliarde de euro în UE, au generat venituri pe care șeful diplomației europene, Josep Borrell, le-a estimat la peste 3 miliarde de euro pe an. Ideea este de a folosi cea mai mare parte a acestor venituri pentru a finanța achizițiile de arme pentru Kiev.

Întărit în alegerile prezidențiale controlate strâns de el, Vladimir Putin poate înăspri politica în Rusia și în fostul spațiu sovietic, iar R. Moldova se poate apăra numai prin aderarea rapidă la UE și apropierea de NATO, spune analistul politic Anatol Țăranu într-un interviu pentru Europa Liberă. Fost ambasador la Moscova în anii 1990, istoricul Anatol Țăranu spune că Rusia consideră Republica Moldova o pradă ușoară, inclusiv datorită numărului mare de susținătorii pe care și i-a păstrat aici, în ciuda agresiunii rusești contra Ucrainei. În regiunea transnistreană, au votat cu Putin 97% din cetățenii ruși care s-au prezentat la șase secții de votare deschise de Rusia în stânga Nistrului în ciuda împotrivirii Chișinăului. Fostul președinte Igor Dodon, care conduce principalul partid al opoziției, i-a trimis un mesaj de felicitare lui Putin, iar un mesaj asemănător i-a trimis liderului de la Kremlin și guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul. Anatol Țăranu vede în mesajele lui Dodon și Guțul un apel adresat Rusiei să intervină în Republica Moldova împotriva actualei guvernări pro-europene și consideră că Rusia își va intensifica „războiul hibrid” împotriva R. Moldova pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea la UE.

Odată ce Federația Rusă a decis în mod obraznic să simuleze acest proces, al alegerilor prezidențiale rusești, în regiunea transnistreană, demonstrează încă o dată cine este stăpân în acest teritoriu al Republicii Moldova, spune într-un interviu pentru Zona de Securitate directorul Promo Lex, Ion Manole. Formal Moscova niciodată nu a respectat opinia și poziția Chișinăului, astfel că măsurile pe care ar trebui să le întreprindă autoritățile constituționale sunt cele diplomatice și în acest context, Moldova trebuie să profite de aceste pârghii diplomatice. În ceea ce privește numărul de alegători care s-au prezentat la urne la cele 6 secții de votare, expertul Ion Manole susține că acesta ar fi numărul cetățenilor din stânga Nistrului care într-un fel sau altul susțin politica Federației Ruse. Acest număr nu este nici infim, nici un număr mare așa cum și-ar dori Rusia.