„Căderea guvernului Maiei Sandu reprezintă o îngrijorare, dar în aceeași măsură o avertizare și o lecție de învățat, comentează expertul Dionis Cenușă, într-o analiză IPN.  Traiectoria scurtă, de circa 5 luni, parcursă de unul dintre cele mai ambițioase guverne în istoria țării, demonstrează că în Moldova persistă o neconcordanță vizibilă între apetitul de reformă și derularea lor propriu-zisă. Astfel, ACUM a început să se preocupe de politică mai târziu decât de politicile publice, iar Socialiștii au fost eficienți în a-i penaliza pe rivalii lor politici pentru lipsa de viziune strategică și instincte politice primare. În orice caz, tema justiției independente devine nucleul discursului politic și public al blocului ACUM, ce îl poate ajuta să se mențină în vizorul electoratului și cel al partenerilor externi. Astfel, accentul europenilor va fi pus strict pe monitorizarea îndeplinirii reformelor de către noul premier Ion Chicu – adică o condiționalitate aspră. Orice manifestări de simpatie, observabile pe durata mandatului Maiei Sandu, vor dispărea”, atenționează expertul.

„Demiterea de marți nu a fost o demitere. Demiterea de marți a Guvernului Sandu a fost un complot politic, de care R. Moldova a avut parte de mai multe ori de la 1990 încoace, scrie Petru Grozavu într-un editorial în Ziarul de Gardă, amintind de cazurile guvernelor Druc (1992), Muravschi (1993), Sturza (1999), Filat (2013)… Detronarea s-a produs, dezoligarhizarea – nu, atenționează autorul.  Proiectul Kremlinului pentru R. Moldova ar fi putut rămâne și mai departe pe rol, dar pentru asta Kozak și Dodon aveau nevoie de un alt guvern cu un alt prim-ministru, decât Maia Sandu, un premier formal, ascultător și docil, „cooperant” în sensul în care ar fi acceptat să facă jocurile și interesele Rusiei în R. Moldova și în regiune. Pe de altă parte, autorul deplânge faptul că tentativele Maiei Sandu și a Blocului ACUM de a fi mai rigizi și mai vocali în relația cu Dodon și partenerii lor de coaliție a intervenit prea târziu, când Dodon era deja „călare pe cal alb” și îi mai lipsea doar guvernul, ca să stăpânească toată puterea în stat. ACUM pleacă de la guvernare, democrații revin la guvernare. Ziarul de Gardă îl întreabă pe Dodon cum rămâne, Igor Nicolaevici cu dosarele miliardului furat, cu uzurparea puterii de stat, cu privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău, cu dezoligarhizarea sau cu urmărirea internațională a lui V. Plahotniuc?”.

Ziarul Național reține opinia deputatului Octavian Țîcu care crede că președintele Igor Dodon și-a semnat sentința în politică atunci când a insistat, cu ajutorul PD, să aibă și Guvernul R. Moldova. În două-trei luni șeful statului ar putea pierde totul și să ajungă pe banca acuzaților pentru trădare de patrie, iar un rol important în acest deznodământ l-ar avea chiar Vlad Plahotniuc. Octavia Țîcu spune într-un interviu pentru Europa Liberă că acest guvern este o capcană pentru PSRM, dincolo de aparențe. Din dorința de a avea totul, Igor Dodon a ajuns la cheremul PD, iar acest guvern nu va putea întreprinde nimic, pentru că în orice moment poate fi demis. Este o victorie de succes a PD-ului, dar PD-ul trebuie să aibă în vedere că prelungirea acestei colaborări este pentru ei catastrofală. Dacă PD va decide o alianță cu Blocul „ACUM”, Igor Dodon rămâne fără parlament și fără guvern, consideră politicianul.

„La Chișinău se încearcă punerea în scenă a unui piese de teatru prost regizate, comentează Cotidianul. Guvernul actual nu este nici tehnocrat, nici apolitic, cum insistă regizorul Igor Dodon și „reformatul” Partid Democrat. Este un guvern al socialiștilor, susținut de democrați în Parlament, care are ca misiune principală revenirea la „business as usual” și stoparea „ideilor periculoase”, adică a reformelor. Greu de crezut și că va rezista prea mult. Pentru Uniunea Europeană rămâne însă de văzut cât și-a însușit greșelile din perioada Plahotniuc”, scrie Cotidianul.