După o vizită în Ucraina, istoricul Octavian Țâcu scrie în Timpul că a simțit o senzație de solidaritate și interes pentru Republica Moldova, pe care n-am mai văzut-o până atunci în Ucraina. Totodată, el scrie că a observat o mobilizare a oamenilor de afaceri din regiunea de conflict, iar războiul a trezit acestora și rușilor din regiune senzația de patriotism local și de țară, pornind de la dorința de trăi într-o țară liberă și europeană, dar nu într-o gubernie rusească. Doar bandiții noștri sunt preocupați de propriul interes și continuă să fure și să guverneze în nesimțire, scrie autorul. Fie că este moldovean sau rus, capurile lor stau întoarse ba spre Est, ba spre Vest, cine va da mai mult. Și dacă s-ar întâmpla ceva de genul războiului din Ucraina, puțin probabil că vor deveni patrioți ai Republicii Moldova, își exprimă regretul Octavian Tâcu, în ziarul Timpul.

Premierul Filip a primit o SCRISOARE de la Bruxelles: „Mesajele sunt fără ECHIVOC” – titrează Ziarul Național. Europarlamentarul român Andi Cristea, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, împreună cu Elmar Brok, președintele Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului European, i-au prezentat noului prim-ministru de la Chișinău, Pavel Filip, într-o scrisoare oficială, așteptările de la noul executiv al Republicii Moldova, existente la nivelul diplomației parlamentare europene. Republica Moldova poate conta pe sprijinul Uniunii, atâta vreme cât noul executiv dovedește prin fapte seriozitate și nivelul necesar de ambiție politică pentru realizarea reformelor cuprinse în Acordul de Asociere. Noul Guvern are obligația să acționeze pentru modernizarea societății, recâștigarea încrederii oamenilor, și să refacă stabilitatea macro-economică. Sunt esențiale negocierea și semnarea unui acord cu FMI. Doar atunci liniile de finanțare europene destinate Chișinăului vor fi reluate. O atenție deosebită trebuie acordată combaterii corupției, eficientizării justiției independente, în special în ceea ce privește investigarea fraudelor comise în sistemul bancar”, a declarat eurodeputatul, citat de Ziarul Național.

Evenimentul Zilei îl citează pe viceguvernatorul Băncii Naționale, Ion Sturzu,  care a anunțat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, că până în prezent, de la cele trei bănci implicate în scandalul furtului miliardului, au fost recuperate doar 538 milioane de lei din suma totală de 14,12 miliarde de lei acordate sub garanția statului. Cele mai pesimiste estimări ale autorităților arată că din activele deținute de cele trei bănci ar putea fi recuperat încă maximum un miliard de lei. Adică mai puțin de 10% din cele 14 miliarde de lei. În același timp, Ion Sturzu a menționat că se contează foarte mult pe rezultatele etapei a doua a investigației realizate de compania Kroll, care ar putea duce la recuperarea forțată a banilor de la persoanele implicate în fraudele de miliarde.

Portalul mold-street.com încearcă să afle unde au dispărut 400 de milioane de lei destinate agriculturii. Doi ani la rând Guvernul nu a fost în stare să-și onoreze angajamentele luate la plata subvențiilor. În 2014 agricultorii nu au primit 246 de milioane de lei, iar în 2015 deja peste 400 de milioane. În 2015 agricultorii au cerut subvenții de peste jumătate de miliard de lei dau au primit de 10 ori mai puțin. 

Ziarul de Gardă relevă cum se fra­u­dează lici­ta­ți­ile în zonele rurale din R. Mol­dova și publică măr­tu­ri­ile unui pri­mar și a unor oameni de afa­ceri, care rela­tează cum se fra­u­dează lici­ta­ți­ile.

Tot în ZdG vedeți cum explică mem­brii Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii con­cur­sul cu un sin­gur can­di­dat de la șefia Cur­ții Supreme de Jus­ti­ție.