Într-un editorial pe portalul Cotidianul.md, expertul Oazu Nantoi, revine la problema transnistreană, atrăgând atenția asupra comentariilor tranșante ale Directoarei adjuncte la Institutul Rus de Cercetări Strategice Tamara Guzenkova, care puncta după prima vizită a lui Dodon la Kremlin, că Moscova din nou a declarat despre importanța soluționării conflictului transnistrean și despre disponibilitatea sa de a participa la acest proces și că nu va admite repetarea istoriei a planului eșuat de federalizare din 2003, cunoscut ca ”planul Kozak”.

Moscova nu va admite ignorarea intereselor și sfidarea opiniei locuitorilor Transnistriei de dragul soluționării formale a problemei. Moscova nu va ierta trădarea, dacă cineva pe malul drept al Nistrului va încerca să joace un joc contrar intereselor ei”. Autorul este  convins că dna cu epoleți de la Moscova l-a avut în vedere pe Vlad Plahotniuc, care l-a trimis pe Dodon cu oferta la Putin, când a avertizat pe ”cineva de pe de pe malul drept al Nistrului” cu privire la consecințele eventualei trădări.

Mai departe, scrie Oazu Nantoi, au urmat modificarea sistemului electoral, care-l favorizează pe Dodon, anularea alegerilor din mun. Chișinău. „În conformitate cu tradiția de la Dimitrie Cantemir încoace, Dmitrii Kozak, laolaltă cu Patriarhul Kiril și alții agenți, vor avea grijă ca după alegeri, să fie anunțat acel rezultat care va asigura, fără multă zăbavă, trecerea la realizarea ”soluționării pașnice a conflictului Transnistrean”, comentează expertul.

„Guvernarea lasă de înțeles că vrea să dialogheze din nou cu autoritățile ruse, notează politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN. Numirea lui Dmitri Kozak responsabil pentru dosarul moldovenesc constituie prilejul folosit de către liderii PDM pentru a informa publicul de acasă, precum și partenerii europeni, că dialogul cu Rusia poate fi restabilit, scrie politologul.

El consideră că asemenea mesaje nu pot fi considerate întâmplătoare, având în vedere limbajul aspru al Bruxelles-ul vizavi de criza politică din Moldova. Anunțul despre reluarea dialogului moldo-rus poate fi interpretat ca pe o formă de presiune proaspătă asupra UE menită să schimbe atitudinea negativă a acesteia vizavi de criza politică din Moldova. Expertul atenționează că în asemenea circumstanțe, guvernarea de la Chișinău poate spori neîncrederea UE față de autoritățile moldovenești.

„Oligarhia pre limba ei piere, iar Dodon cerșește pomeni electorale, titrează Ziarul Național. Dodon a mai călcat o linie a bunului-simț, cerșind pomană de la Putin, scrie N. Negru. „L-am rugat pe Vladimir Putin să revizuiască (sic!) posibilitatea de a ajuta Republica Moldova cu 100 de unități de tehnică. Fie tractoare, fie alte unități. Știm sau ne putem imagina cum se obține asistența financiară sau tehnică din SUA, UE, România sau alte state europene și ne-europene (ca Japonia, de exemplu).

Nimeni nu te pune în situația să ceri ceva (decât dacă e vorba de împrumut), există diverse oferte în formă de programe, proiecte, se discută despre necesități, se stabilesc niște condiții, se semnează niște documente. E greu de imaginat însă cum l-a „rugat” Dodon pe Putin să „revizuiască” posibilitatea de a ajuta Republica Moldova „cu 100 unități de tehnică”, comentează autorul.