”Primul Parlament din 90 a fost unul reformator, democratic și cu direcție românească. El a funcționat un an și jumătate. Cât s-au adoptat legi cum sunt simbolica de stat, imnul, stema. Când s-a trecut la reforme fundamentale ca cea funciară, la privatizare - s-a oprit. Și primul Parlament care a avut cele mai bune intenții a fost dizolvat. Tocmai de aceea au și demisionat cei patru în frunte cu Alexandru Moșanu și Ion Hadârcă. Parlamentul lucra în gol. Pro-moscoviții au organizat o mișcare din interior. La început au fost 60 de deputați pentru autodizolvare, după care s-au mai adăugat alții 60, după care majoritatea și s-a dizolvat. De atunci interesul național a fost dirijat de Moscova și s-a ajuns la marea rușine care a fost Dodon. Singura reformă mare pe care a reușit să o promoveze, să o legitimeze primul Parlament a fost obținerea cetățeniei române. Prin cetățenia română s-a făcut Reunirea, Reîntregirea și libertatea de mișcare.”

Independența a fost un vis și a devenit un vis, iar în cei 30 de ani a fost mai mult o formalitate, este de părere scriitorul nonagenar Vladimir Beșleagă: ”De ce a fost doar o formalitate? Există o carte a Eugeniei Bulat care a scris despre Mișcarea de renaștere națională în raionul ei, Călărași. Și în cartea aceea a redat ce a scris Ion Ungureanu. El a scris următoarele: ce fel de independență este asta dacă biserica din Moldova este subordonată Patriarhiei ruse, dacă Rep. Moldova nu are gaze și energie decât de la ruși, dacă Rep. Moldova nu și-a refăcut încă ecartamentul, căile ferate, pe dimensiunile Europei. Dar și mai trist, că în 2009 a fost ars actul original al Declarației de Independență. Special a fost ars.”

Cea mai mare libertate care a fost obținută, însă, după căderea Uniunii Sovietice a fost libertatea de gândire, susține Vladimir Beșleagă: „Politica e politică și nu depinde atât de noi dar de raportul dintre marile puteri ale lumii. Eu ziceam că revoluția noastră, Renașterea noastră a fost lingvistică. A fost genială. Pentru că prima libertate a omului este libertatea gândirii și a cuvântului. Asta noi am căpătat. Pentru că înainte de asta limba noastră maternă era ostracizată, blamată, era ridiculizată. Acum, însă, când asculți la radio cum vorbește populația simplă, este o frumusețe. Așa de bine s-a dezvoltat”.

Emisiunea Oamenii Cetății poate fi ascultată în fiecare zi de sâmbătă, de la ora 15.00, și marți după știrile de la ora 20.00, la Radio Chișinău.