Meseria de jurnalist poartă o responsabilitate foarte mare față de comunitățile cărora li te adresezi, consideră jurnalistul Marian Voicu. „Sunt specii ale jurnalismului în care ceea ce faci azi ar putea să conteze și peste zece ani și peste douăzeci de ani, și ar putea să reconfigureze destinul unor oameni”.

Marian Voicu crede că jurnaliștii sunt datori să se gândească și la viitorul Republicii Moldova: „Mai ales într-un spațiu în care valorile spațiului estic sunt destul de prezente. Această contrapondere mi se pare importantă, pentru că dezinformarea este atât de puternică peste tot, încât trebuie să le răspunzi nu cu propagandă, ci pur și simplu cu o informare corectă despre ce înseamnă cu adevărat valorile democratice”.

Mentalitățile jurnaliștilor trebuie să se schimbe, să se pună în slujba publicului, nu a patronului, consideră Marian Voicu: „Asta mi s-a părut întotdeauna curios, cum o breaslă care luptă pentru drepturile celorlalți nu poate să lupte și pentru propriile sale drepturi. Dincolo nu este așa. Dincolo, de exemplu, sindicatele jurnaliștilor sunt extrem de puternice, inclusiv din punct de vedere etic. În momentul în care, în Franța de exemplu, cineva ar produce atâta dezinformare cât produc jurnaliștii de la unele posturi de televiziune din România, breasla i-ar repudia imediat. În Franța e de neconceput ceea ce se întâmplă la noi și asta vine din consolidarea unei bresle, din conștientizarea faptului că e o meserie cu o mare încărcătură etică și că ceea ce fac oamenii aceștia contează, iar a fi expulzat din breaslă e o pedeapsă cu care toți trăiesc de-asupra capului. În România și în Republica Moldova poți spune orice, poți face orice, poți să-ți servești patronul fără niciun fel de probleme astăzi, mâine îți găsești un alt patron pe care să-l servești”.

Jurnalistul Marian Voicu, autorul cărții „Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism”, constată că cel mai mare pericol al fenomenului știrilor false este că dezbină societatea și instigă la ură: „Știrile false și dezinformarea dezbină societatea și ne îndepărtează unul de celălalt. Nimeni nu mai vrea să audă o părere contrară cu a lui. Faptul că există softuri automate, există trolli, boți care au grijă să distribuie știrile false personalizat către fiecare utilizator de rețele sociale, e cel mai mare pericol. Iar mai ales când te afli într-o societate care nu e consolidată din punct de vedere al democrației, așa cum este și România, așa cum este și R. Moldova, e posibil să apară fracturi în societate, în urma unor campanii de știri false. Aceasta se vede cel mai bine în pandemie, de exemplu. Știrile false și dezinformarea au contribuit masiv la o rată scăzută de vaccinare și la felul cum oamenii ar trebui să se comporte în această pandemie. Principalele canale prin care sunt distribuite știrile false sunt televiziunile, lucru de negândit, de neacceptat în Vest, unde televiziunile nu fac lucru acesta. Pentru că există o experiență consolidată de presă și exercițiul democrației, și pentru că sunt instituții care sancționează drastic astfel de derapaje”.