În cadrul interviului, Lucia Culev povestește ce a însemnat radioul în viața ei, despre oamenii din sudul Moldovei de unde este originară, despre personalitățile care au marcat-o. Soprana Mariana Bulicanu și vestitul scriitor Spridon Vangheli sunt doi dintre prietenii care o inspiră, susține Lucia Culev:

”Nu că le programam aceste întâlniri cu Spiridon Vangheli, dar ne întâlneam uneori întâmplător în stradă… Uneori eram la pământ, se întâmplau foarte multe lucruri murdare pe care abia acum le descurc, ne așezam și discutam un pic. Atâta soare, atâta lumină poate transmite un om inteligent!  Prin forța exemplului, cultul pentru strămoși, dragostea pentru copii… Copiii însemnau totul pentru Spiridon Vangheli. Sigur, e prea îndrăzneț spus din partea mea, prieten, dar eu  am simțit asta atât de aproape și întotdeauna mă gândeam, dacă plec din Moldova cum am să trăiesc fără Spiridon Vangheli! Oare am să mai întâlnesc în lume un om care să te privească în ochi și în suflet și să te ajute?  

Pentru mine întâlnirea cu Mariana Bulicanu este o revelație, eu mă încarc. Eu cred în această forță  a omului bun, omului cultivat,  a omului care vrea să lase lucruri bune în urmă, își văd viața ca pe o misiune, sunt parcă conectați la Dumnezeu, la soare.  Eu mă mir foarte mult de inteligența ei. De asemenea, și de inteligența Valentinei Nafornița. O voce pur și simplu, dacă nu are inteligență, nu sună bine. Trebuie să izvorască ceva, poate și dramele și barierele pe care le au ei… Dintr-o parte, la cum strălucesc și cum arată pe scene ni se pare că este o viață plină de aplauze și flori… dar acolo sunt greutăți foarte, foarte mari. Psihologice și de relații interumane. Și câte vin din partea oamenilor netalentați, cât pot să suferi din partea unui om care e impotent. Ei se răzbună.

În toți oamenii talentați eu am văzut foarte multă inteligență, în cei talentați cu adevărat. Nu vorbesc de talente mediocre.  Da, am văzut și fete care cântă frumos și arată bine, dar vocea lor nu pătrunde, nu are rezonanță. Ea a ieșit să își arate rochia, coafura. Se învârtește de două ori, dar acolo nu e dăruire. Ea se arată pe ea, nu creația lui Doga, sau Ceaikovski, sau ce cântă. Da, eu admir frumusețea dar dacă nu este legată și de dăruire și de suflet și de inteligență, atunci este pur și simplu o frumusețe rece, ca de păpușă. Cât poți să admiri o păpușă?”

Emisiunea poate fi ascultată la Radio Chișinău, sâmbăta, de la ora 15:00 și în reluare, marți, după știrile orei 20:00.