O poziționare clară înainte de alegeri. Nu mai există dubii și actorii își dau arama pe față (Revista presei)
-
30 Iunie 09:10

Chișinăul exclude vulnerabilitățile din legea cetățeniei, scrie DW. Parlamentul de la Chișinău schimbă legea cetățeniei după ce mai mulți oligarhi ruși au încercat, prin fraudă, să dobândească cetățenia Republicii Moldova ca să evite sancțiunile internaționale. Legiuitorii moldoveni introduc câteva filtre noi pentru solicitanții de cetățenie, inclusiv testul de cunoaștere a limbii române și a Constituției Republicii Moldova fără excepții.
Opoziția pro-rusă a criticat proiectul votat vineri în prima lectură de către majoritatea parlamentară. Conform datelor autorităților moldovene, peste 100 de persoane au încercat, în ultimii trei ani, să obțină cetățenia Republicii Moldova prin fraudă, în unele cazuri generând riscuri și vulnerabilități pentru securitatea statului. O investigație jurnalistică a scos la iveală riscurile de securitate. În februarie 2025, jurnaliștii de investigație au publicat o anchetă transfrontalieră conform căreia mai mulți oligarhi ruși, conectați la surse de bani murdari, ar fi încercat să dobândească cetățenia Republicii Moldova și a României, pentru a ocoli sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei. Chișinăul i-a blocat în ultimul moment. Mai mulți angajați ai Agenției Servicii Publice, care gestionează dosarele de cetățenie, au fost înlăturați din funcții și sunt cercetați penal pentru corupție după ce au admis dosarele oligarhilor ruși cu acte vădit false. Rușii, principalii „abonați” la cetățenia Republicii Moldova, observă DW. Numărul solicitanților de cetățenie moldovenească s-a triplat după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Anual, se înregistrează peste 20.000 de cereri. 70% provin din Rusia. Aproximativ 10% din Belarus. Ucrainenii au depus și ei peste 4000 de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova.
„Cine nu are coloana vertebrală dreaptă în sistemul de justiție, nu o va avea vreodată”. Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției, vorbește într-un interviu pentru ZdG despre primele patru luni la cârma instituției care formează viitorii judecători și procurori. Fostă eurodeputată, Strugariu consideră că este nevoie de mai mult timp pentru a crea un sistem de justiție integru și independent, iar pentru asta trebuie atrași oameni ce au „coloană vertebrală”. „Cine este corect și crede în aceste valori, va fi corect până la capăt. Dar e foarte important să fie susținuți oamenii aceștia cu niște garanții profesionale și cu o salarizare decentă, nu spun exagerată, spun decentă, în așa fel încât să intre în sistem și să rămână în sistem. Să nu trebuiască, la un moment dat, să facă alegerea din motive de trai, sau din tot felul de alte motive asociate”, spune Ramona Strugariu.
De la secvențe trunchiate la acuzații grave: Mașinăria de propagandă, în acțiune după marșurile din Chișinău, observă TV8. Marșurile din 15 iunie din Chișinău au scos la iveală nu doar divizarea socială, dar au reușit să declanșeze o adevărată avalanșă de falsuri și speculații. Deși autoritățile, imaginile video și alte dovezi au demonstrat că au existat numeroase provocări, iar forțele de ordine au activat în cadrul legal, unii politicieni au preferat să vină cu acuzații grave la adresa poliției. TV8 a analizat cum a acționat mașinăria de propagandă.
Într-o sinteză săptămânală, Deschide.md observă o poziționare clară înainte de alegeri. Nu mai există dubii și actorii își dau arama pe față: Ceban, Vlah, Furtună, Chicu, Tarlev, Dodon, Stoianoglo, Tkaciuk, Guțul, Morari, Costiuc... Capii din prima linie a frontului putlerist la următoarele alegeri sunt bine conturați de acum încolo. Fiecare și-a manifestat clar și fară echivoc poziția: fie prin participarea la foruri în rusia, fie prin tentative de a organiza „competiții sportive” dubioase la Chișinău, fie prin afișarea simbolurilor militariste, fie prin participarea la reuniuni comune. De acum încolo cuvintele nu contează. Nimeni din acei sus-numiți nu poate fi credibil atunci când se numește „pro-european”, scrie autorul.
TVR Moldova a relatat de la Primul Congres Național al Memoriei, la 85 de ani de la ocuparea Basarabiei de către sovietici. Pe 28 iunie, la 85 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, un moment care a lăsat răni adânci în istorie, a distrus destine și familii, la Palatul Republicii din Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. La eveniment au participat supraviețuitori ai represiunilor comuniste, cercetători și oficiali, care și-au propus să promoveze adevărul istoric și să întărească cultura memoriei pentru un viitor bazat pe respect și dreptate. Foamete, frig și muncă forțată - sunt amintirile celor care au supraviețuit deportărilor și represiunilor politice.
Rusia presează țările din CSI să-și rescrie istoria pentru a elimina “prezentarea negativă” a trecutului sovietic, reține Cotidianul. Ministrul rus al Educației, Serghei Kravtsov, a lansat o inițiativă de rescriere a istoriei țărilor CSI (Comunitatea Statelor Independente) pentru a elimina „prezentarea negativă” a trecutului sovietic, precizează Centrul Ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, subordonat Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. „Rusia duce revizionismul istoric la un nou nivel prin presiunea exercitată asupra țărilor CSI. Ministrul Kravtsov a declarat că există «probleme» cu modul în care este predată istoria în aceste țări – în special, faptul că trecutul sovietic este prezentat negativ în manualele școlare. Moscova poartă deja discuții cu miniștrii educației din aceste țări pentru a promova o «interpretare unificată a trecutului nostru comun»”, a precizat Centrul pentru Combaterea Dezinformării de la Kiev. Aceasta reprezintă o încercare a Kremlinului de a impune o versiune favorabilă privind istoria statelor vecine. Pe fondul războiului pe care îl duce la scară largă împotriva Ucrainei, Kremlinul a declanșat o operațiune de cenzură istorică în Rusia, pe care acum încearcă să o exporte sub următoarele pretexte: “spațiul educațional comun” și “unitatea mentală eurasiatică”. Respectivul concept al unei “istorii comune” reprezintă un instrument geopolitic pe care Rusia îl folosește pentru a menține fostele republici sovietice în sfera sa de influență. Acțiunile Kremlinului, însă, sunt din ce în ce mai ineficiente. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei le-a dezvăluit multora din CSI ceea ce înseamnă cu adevărat “lumea rusă” (russkiy mir).