„De ce spun despre o decizie „afirmativă? Pentru că asta arată sondajele. Totuși, cred cu tărie, că cei care sunt împotrivă trebuie la fel să se facă auziți. Și oare nu ar fi bine pentru prima dată în peste 30 de ani să avem scris cu negru pe alb încotro vrem să ne mișcăm? Și oare nu e mai ușor să ai un scop decât să plutești în derivă? Eu cred că valul ține cu cei care știu unde vor să meargă. Și noi putem să începem prin… a merge la vot.” Concluzionează în articol Rodica Pîrgari, expertă WhatchDog, în monitorizarea spațiului informațional.

„De ce plătește Biserica pentru „oalele sparte” de politicieni?- răspunde în cel mai recent podcast „Pe Agendă”, al Europei Libere, istoricul și analistul politic din România, Armand Goșu și Victor Gotișan, cercetător mass-media și licențiat în teologie.

Implicarea unor fețe bisericești în procesele politice și electorale din R. Moldova riscă „să compromită Biserica în ochii enoriașilor” și să fragmenteze societatea,

 În opinia lui Victor Gotișan, mesajele despre „riscurile comunității LGBT” odată cu apropierea de Uniunea Europeană, propagate de unele fețe bisericețti aparținând de Mitropolia Moldovei, subordonate Moscovei, promovează „homofobia, discursul de ură și violența”, ceea ce este în „detrimentul total al doctrinei creștinismului”.

De ce se mai predică politică din amvonul unor biserici, deși acest lucru este interzis? Pe cine sperie narațiunea falsă că autoritățile pro-europene vor închide bisericile care țin de Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse? aflați privind și ascultând podcastul „Pe Agendă”, al Europei Libere.

„Axa București-Chișinău: poate fi securizat votul?” o altă întrebare la care încearcă să răspundă, într-un editorial, publicat de Deutsche Welle, Sabina Fati, istoric și jurnalist.  

Înalții oficiali de la Chișinău și de la București s-au întâlnit des în 2024 și probabil că au discutat mult pe tema acestui subiect, mai ales că Rusia a încercat în ultima perioadă, în multe feluri, să schimbe direcția de mers a Chișinăului, inclusiv prin mituirea electoratului. Mai mult: au fost descoperiți oficiali și foști oficiali care spionau pentru Moscova.

România și-a trimis, la rândul ei, oameni în capitala Moldovei pentru a face legislația moldoveană compatibilă cu cea europeană, pentru a urmări procesul de apropiere, pentru a ști ce se întâmplă cu adevărat acolo. Încă din 2004, de la summit-ul NATO de la Istanbul, României i-a revenit misiunea de a opera informațiile legate de Republica Moldova și regiunea transnistreană pentru uzul întregii Alianțe Nord-Atlantice. Deci, Bucureștiul ar trebui să aibă la îndemână analize și previziuni pentru ce urmează în această duminică” scrie în editorialul său, Sabina Fati.

Ziarul de Gardă scrie despre patru jurnaliști, autori ai mai multor materiale despre corupție, care au fost condamnați în Kârgâzstan. 

Condamnarea jurnaliștilor independenți anticorupție într-un proces nedrept este un punct critic de cotitură pentru presa independentă din Kârgâzstan și marchează o trecere flagrantă la autoritarism din partea autorităților kârgâze, a declarat Jeanne Cavelier, șefa biroului din Asia a „Reporteri fără frontiere”.

Jurnaliștii au investigat schemele de corupție ale unor oficiali influenți din Kârgâzstan. Bolot Temirov, fondatorul canalului YouTube Temirov LIVE, care a fost deportat forțat din țara sa natală la sfârșitul anului 2022, a făcut apel la comunitatea profesională să „nu stea deoparte și să își sprijine colegii”, potrivit Ziarului de Gardă.