Fostul premier olandez a fost primit astăzi, 3 octombrie, de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie sursa citată.

Rutte este unul dintre susținătorii cei mai activi ai Ucrainei în Europa de la începutul invaziei ruse în februarie 2022 și este catalogat drept „rusofob” de către Moscova.

El a fost primul care a lansat eforturi în vederea dotării Kievului cu avioane de luptă de tip F-16, o decizie catalogară drept „istorică” de către Zelenski într-o vizită în Olanda.

Tot în timpul lui Mark Rutte, Olanda a semnat un acord cu privire la acordarea Ucrainei unei asistențe în valoare de două miliarde de dolari - pe o perioadă de zece ani.

În prima zi a mandatului său la NATO, marți, 1 octombrie, olandezul a făcut din susținerea Ucrainei una dintre cele trei priorități ale mandatului său.

Președintele rus Vladimir Putin „trebuie să-și dea sema” că NATO „nu va ceda” în susținerea Kievului, a subliniat Mark Rutte în prima sa conferință de presă la Bruxelles.

Această declarație fermă de susținere contrastează cu apeluri tot mai numeroase în Occident care insistă asupra deschiderii unor negocieri cu Rusia.

Problema amplorii și durabilității ajutorului Occidentului se pune cu atât mai mult cu cât Ucraina se află în al treilea an de război, având în vedere numai costul acestei susțineri și riscului escaladării conflictului.

Iar poziția americană, principalul susținător al Kievului și motorul NATO, riscă să se schimbe în mod radical în cazul unei reveniri la Casa Albă a lui Donald Trump după alegerile prezidențiale de la 5 noiembrie.

Aderare la NATO

„Guvernului ucrainean îi revine să decidă când a venit momentul să se discute despre pace”, a declarat Rutte la preluarea funcției și a îndemnat la „concentrare asupra efortului de război”.

„Cu cât ajutăm Ucraina mai mult, cu atât mai repede se va termina războiul”, a subliniat el.

Președintele ucrainean a salutat instalarea olandezului la șefia NATO și i-a amintit obiectivul țării sale de a adera la Alianța Nord-Atlantică ca stat cu drepturi depline, o aderare pe care Moscova o consideră o amenințare.

„Locul Ucrainei este în NATO”, a dat asigurări marți Rutte, care urmează însă să arbitreze între ambiția Ucrainei și reticențele puternide ale unora dintre cele 32 de state membre cu privire la această aderare, între care Statele Unite și Germania.

Rutte a vizitat în mai multe rânduri Ucraina ca șef al Guvernului olandez în timpul războiului și a fost nu doar la Kiev, ci și la Odesa (sud), un port cheie la Marea Neagră, și la Harkov (nord-est), al doilea cel mai important oraș din țară, situat în apropierea frontierei ruse și atacat aerian aproape zilnic.

Un atac nocturn al Moscovei s-a soldat cu 11 răniți - inclusiv un copil - în acest oraș, potrivit unui nou bilanț anunțat joi de către serviciile de urgență.

Vizita lui Mark Rutte intervine într-un moment foate dificil pentru Ucraina, ale cărei forțe duc lipsă de recruți și armament, din cauza unei mobilizări slabe și unor livrări din Occident mai rare.

Revers pe front

Rezultatul acestui lucru este că armata ucraineană pierde teren în est.

Ultima înfrângere este anunțul retragerii din Vuhledar, un oraș cu o importanță militară și simbolică situat la joncțiunea fronturilor de est și sud, care a făcut obiectul unei bătălii feroce de peste doi ani.

Cucerirea acestei cetăți-cheie pune capăt stabilității acestui sector și ridică problema solidității apărării ucrainene de dincolo de ea.

Căderea Vuhledarului se adaugă dificultăților uceainenilor în alte sectoare, în contextul în care trupele ruse se apropie de Pokrovsk, un oraș-cheie al logisticii forțelor Kievului.

Ucraina a lansat, la rândul său, în august un atac-surpriză în regiuna rusă Kursk, în care a înaintat aproximativ 1.000 de kilometri pătrați - prima ocupație a teritoriului rus de către o armată străină după al Doilea Război Mondial.

Kievul estimează că această ofensivă a prevenit atacuri importante rusești în nordul țării, aramta rusă reorientându-și o parte a trupelor către Kursk, însă ea nu pare să fi ușurat substanțial sarcina trupelor ucrainene în est.

De partea rusă, patru civili au fost uciși în 24 de ore în atacuri ucrainene în regiunea Belgorod, care se învecinează cu regiunea Kursk și care este vizată cu regularitate de bombardamente ucrainene, potrivit autorităților locale.