''Nouă state au acceptat să participe (la proiect). Obiectivul este de a crea o forță cibernetică de reacție rapidă europeană care să funcționeze prin rotație'', a declarat ministrul lituanian de externe, Raimundas Karoblis, într-un interviu pentru AFP.

Omologii săi din Croația, Estonia, Olanda și România se vor deplasa luni la Luxemburg pentru a semna această înțelegere, în timp ce Finlanda, Polonia și Spania urmează să facă acest lucru mai târziu în acest an.

Echipe formate prin rotație din experți vor fi gata să ajute autoritățile naționale în caz de atac cibernetic, potrivit unui calendar care va fi stabilit anul viitor, a adăugat Karoblis.

El contează pe faptul că UE va aloca fonduri pentru a achiziționa programe informatice și echipamente, și trebuie să continue contactele cu instituțiile europene pentru a preciza chestiunile legale și tehnice.

Forța cibernetică figurează printre primele proiecte puse în practică în cadrul pactului european de apărare semnat anul trecut, într-un climat creat de îndoielile președintelui american Donald Trump în legătură cu rolul NATO și ieșirea Marii Britanii din UE.

Lituania, care conduce acest proiect, și-a întărit serviciile în domeniu, invocând ''activități cibernetice ostile'' din partea Rusiei, ce vizează, în opinia sa, instituțiile de stat și sectorul cibernetic.