Majoritatea sunt foarte încurajatoare, arătând scăderea semnificativă a riscului de boli cardiovasculare. Doar excesele și unele efecte pasagere asupra memoriei cer abordarea de noi cercetări, potrivit sursei citate. 

Cafeaua neagră este bună pentru inimă

Trei studii de anvergură, utilizând metodele analitice ale American Heart Association, evidențiază reducerea riscului de insuficiență cardiacă în condițiile consumului de cafea neagră și cu cofeină, informează CNN.

Beneficiile nu se extind și la cafeaua decofeinizată. Analiza chiar a asociat cafeaua decofeinizată cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă.

Insuficiența cardiacă survine când inima slăbită nu mai reușește să furnizeze celulelor suficient oxigen pentru buna funcționare a organismului. Oamenii afectați suferă de oboseală, insuficiență respiratorie și au probleme la mers, urcatul scărilor și îndeplinirea activităților zilnice.

„Fără a putea demonstra o cauzalitate, este interesant că aceste trei studii arată că băutul cafelei este asociat cu un risc mai scăzut de insuficiență cardiacă, iar cafeaua poate fi parte din obiceiurile alimentare zilnice dacă este băută simplă, fără zahăr și lactate grase”, spune doctorița nutriționistă Penny Kris-Etherton, fostă președinte a American Heart Associationʼs Lifestyle and Cardiometabolic Health Council Leadership Committee. Ea nu a fost implicată în acele cercetări.

Studiul, publicat în februarie în AHA Journal Circulation: Heart Failure, analizează datele din Framingham Heart Study. Acel studiu, început în 1948, a inclus 5.000 de persoane fără boli de inimă diagnosticate, care trăiau la Framingham, Massachusetts. Ei și urmașii lor au fost ținuți sub observație 72 de ani, timp de trei generații.

Noul studiu a utilizat metode analitice moderne pentru a compara datele din studiul Framingham cu cele din Atherosclerosis Risk in Communities, un studiu longitudinal birasial, și cele din Cardiovascular Health Study, lung de 10 ani pe adulți trecuți de 65 de ani cu risc cardiovascular. Laolaltă, aceste studii au oferit informații de la peste 21.000 de adulți americani.

În comparație cu oamenii care nu beau cafea, analiza a constatat că riscul de insuficiență cardiacă a scăzut în timp între 5 și 12% pentru fiecare ceașcă de cafea băută în fiecare zi în studiile Framingham și Cardiovascular Health.

Riscul de insuficiență cardiacă era același pentru cei care nu beau deloc sau doar o ceașcă pe zi în studiul Atherosclerosis Risk. Dar când oamenii beau două sau mai multe cești de cafea neagră pe zi, riscul scădea cu 30%.

Toate studiile au fost făcute pentru cafea neagră. Dar mulți oameni adaugă lactate, zahăr sau arome care sunt bogate în calorii, zahăr și grăsime. Acestea anulează beneficiile pentru sănătatea inimii, avertizează AHA.

De asemenea, în cele mai multe studii ceașca de cafea este de 200 ml; în America, o cafea „grande” standard are 400 ml.

Și preparatul cafelei are consecințe asupra sănătății. Spre deosebire de cafetierele cu filtru, „French press”, cafeaua „turcească” sau cea fiartă populară în țările scandinave nu reușesc să rețină un compus numit cafestol din partea uleioasă a cafelei. Cafestolul poate mări colesterolul „rău” sau LDL (lipoproteine de joasă densitate).

Cofeina în exces poate fi periculoasă. Un consum mare de cafea (peste patru cești/zi) poate afecta sarcina și fragiliza oasele la femei, iar cei cu probleme de somn sau cu diabet ar trebui să întrebe medicul înainte de și face un obicei din băutul cafelei.

Cafeaua are un efect asupra structurii creierului

O echipă de la universitatea din Basel, Elveția, a efctuat un studiu al efectelor consumului regulat de cafea asupra structurii creierului. O concluzie a fost că duce la o reducere a materiei cenușii, în special în zona din creier care controlează memoria. Dar efectele sunt tranzitorii și nu par a fi de durată. În fapt, renunțarea la cafea timp de 10 zile pare a fi suficientă pentru a reface volumul materiei cenușii, scrie BGR.

Au fost selectați pentru studiu 20 de tineri, toți băutori de cafea, cărora li s-au dat pilule timp de două perioade de câte 10 zile. Într-o perioadă, pilulele conțineau cofeină, în alta erau placebo. 10 voluntari au început cu cofeină, primind apoi placebo, iar ceilalți 10 – invers. Au respectat un program cu interval fix de somn de cel puțin 8 h 30 min, fără ațipit peste zi.