Moratoriul de 6 luni, aplicat asupra acestui program, expiră peste două zile și Parlamentul urmează să decidă dacă îl va continua sau nu. Veaceslav Negruță susține că, deși este prezentat ca un program de atragere a investițiilor, prin acest mecanism de fapt sunt vândute pașapoarte moldovenești, cu posibilitatea călătoriilor libere în Uniunea Europeană.

”Pe de o parte, pe intern, se vorbește despre un Program de cetățenie prin investiții, ceea ce este un fals, iar în realitate, peste hotare, în diverse jurisdicții, cum ar fi Irak, programul de Moldova este vândut ca și cel mai ieftin pașaport care îți oferă dreptul să circuli liber în 125 de state. În publicitatea care se face peste hotare se spune că cetățenia moldovenească vă oferă posibilitatea să ocoliți anumite restricții sau bariere de călătorii internaționale. De asemenea,se face publicitate cu posibilitatea deschiderii unui cont bancar de tip off-shore, aici, în Republica Moldova, care ulterior va permite noilor cetățeni moldoveni să achiziționeze titluri de valoare și fonduri pe piețele financiare oriunde în lume. Aici este vorba de spălări de bani, folosind sistemul bancar din Republica Moldova, pentru investiții oriunde în lume. Deci, nu e vorba de investiții în Republica Moldova, cu deschiderea de locuri de muncă”, a remarcat Veaceslav Negruță.

Expertul mai atrage atenția că acest program este un subiect sensibil în relația Chișinăului cu Uniunea Europeană și există riscul unor repercusiuni asupra regimului liberalizat de vize obținut de Republica Moldova în 2014.

”Nu exclud o complicație, sau blocaj, sau suspendare, a regimului liberalizat de vize. Deși diplomații evită să spună mai categoric, dar mesajele directe autorităților de aici sunt mult mai ne-diplomatice, mai ”pe șleau”, a subliniat expertul.

Moratoriul aplicat asupra Programului cetățenie prin investiții expiră la 20 februarie.  Legea care le permite străinilor să obțină cetățenia Republicii Moldova contra unei sume de 100 de mii de euro sau a unei investiții în economie de 250 de mii de euro, a fost abrogată în prima lectură, în iunie 2019, de majoritatea parlamentară de atunci, formată din PSRM și Blocul ACUM. Potrivit datelor oficiale, 5 persoane ar fi beneficiat până acum de aceasta, achitând câte 100 de mii de euro.