”Maia Sandu are un singur adversar de temut în prezidențiale și acesta nu-i Dodon”, consideră analistul Petru Bogatu. El scrie pe portalul Deschide.md că ”Finala alegerilor prezidențiale anul acesta va fi jucată, după toate probabilitățile, de Igor Dodon și Maia Sandu. A rămas prea puțin timp ca să-și mai facă apariția vreun concurent capabil să le pună probleme”. Totuși, crede autorul, ”Maia Sandu are un călcâi al lui Ahile. (…) Or, în afară de ura obsesivă față de Plahotniuc, Maia Sandu n-a transmis electoratului nici un mesaj mai de Doamne ajută despre viziunile ei asupra lumii. Preferințele  geopolitice ale liderului PAS au rămas un mister”. Petru Bogatu consideră că președinta PAS trebuie să ia în considerare o colaborare cu unioniștii, dar și Partidul Democrat, pentru a învinge la prezidențiale. ”Dacă PAS nu va trata Republica Moldova ca pe cel de-al doilea stat românesc și nu va înceta să promoveze așa-zisa națiune civică ca alternativă reîntregirii naționale românești, degeaba va curta Maia Sandu unioniștii. (…) Or, fără unioniștii, Maia Sandu nu are cum să-l învingă pe Dodon. Anume reticența acestora în mare parte a condus la înfrângerea lui Andrei Năstase în Chișinău”, notează editorialistul.

Vitalie Călugăreanu scrie în editorialul său din Cotidianul că președintele Igor Dodon nu ar fi înțeles nimic din ceea ce i s-a întâmplat fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și anturajului său. ”Urmând exemplul micului dictator eșuat în iunie 2019, Dodon lucrează la construcția realității paralele în care se simte el bine (ca și Plahotniuc, întreține televiziuni care îi arată doar ceea ce vrea să vadă) – o realitate bazată pe minciună, stratageme și care nu se intersectează cu noi nici într-un punct. Acest politician va fi răpus de sintagma populistă: „Eu vă promit….!”, repetată ca un tic verbal enervant din care se fac deja bancuri. (…) Dodon încearcă să-i preia stilul șugubăț al lui Voronin, (…) încearcă să-l copie pe Putin, fură și din ținuta lui Lukașenko și elogiază „stabilitatea” din perioada odiosului Stalin. Dintr-o parte, figura politică rezultată arată caricatural”, subliniază autorul.

”Președintele Dodon a intrigat publicul local cu niște răspunsuri la niște întrebări pe care și le adresează el însuși”, remarcă Nicolae Negru în Ziarul Național, cu referire la îndemnurile acestuia adresate Blocului ACUM de a lua în considerare o refacere a alianței cu PSRM. Unul dintre motive ar fi „campania acidă” a foștilor aliați „împotriva președintelui, împotriva colegilor din PSRM”. Dodon încearcă să o neutralizeze, trimițând semnal alegătorilor că PD este un „tovarăș de drum” temporar, că între PSRM și PD e doar concubinaj, nu mariaj, că simpatiile sale politice sunt îndreptate către ACUM și depinde doar de acumiști formarea unei noi majorități parlamentare cu socialiștii. Cel de-al doilea motiv este legat de problemele financiare ale guvernării, ea întâmpină probleme cu plata la timp a salariilor pentru bugetari, a artiștilor și cadrelor didactice în primul rând. Mesajul trimis de Dodon blocului ACUM ar putea să rezoneze cu anumite efecte benefice pentru Dodon și la Bruxelles, care a fost nemulțumit de înlăturarea Guvernului Maiei Sandu”, este de părere jurnalistul.

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Sandu, Natalia Gavriliță, opinează într-un interviu pentru Europa Liberă că atât Fondul Monetar Internațional, cât și  și Guvernul Republicii Moldova ar fi interesate să finalizeze programul existent, care se încheie pe 20 martie 2020. ”Este o ultimă tranșă, cea mai mică tranșă, de 20 de milioane de dolari, 12 milioane dintre care este planificat să vină în buget și adevărata miză este nu atât programul cu Fondul Monetar Internațional, cât debursarea sau accesarea fondurilor din partea Uniunii Europene și a Băncii Mondiale și a altor surse de suport bugetului, care sunt mai importante și ca volum, și ca reforme pe care le presupun. De aceea pentru guvern, dacă nu poate obține sursele din partea Uniunii Europene, dacă nu face reforme în justiție, atunci și această tranșă din partea FMI nu este chiar atât de importantă”, consideră Natalia Gavriliță.