Republica Moldova a inițiat o anchetă anul trecut după ce s-a descoperit că un grup organizat a reușit să blocheze Notificările Roșii ale Interpol pentru fugarilor din diverse jurisdicții, inclusiv China, Franța, Australia și Rusia, utilizând mijloace de corupție și falsificare de documente. Valentin Țentiu, șeful Biroului Interpol din Republica Moldova, a fost arestat în luna iunie a anului trecut, fiind suspect într-un dosar ce vizează manipularea notificărilor de alertă roșie și alte date Interpol. În perioada schemei, rulaje bancare din Emiratele Arabe au dezvăluit alimentări în valoare de peste 7 milioane de euro către o companie creată special pentru aceasta, iar transferuri bancare între soțiile a doi membri ai grupului organizat, din bănci din România, reprezintă mita distribuirii serviciilor corupte din Moldova. Dovezile indică, de asemenea, că mituiții au primit două mașini de lux. În cadrul investigațiilor, au fost identificate peste 140 de persoane din diverse țări care s-ar putea să fi intrat ilegal în bazele de date Interpol, a relatat Veronica Dragalin într-o conferință de presă. „În Moldova, această schemă a implicat două instituții de stat – Direcția Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Migrație”, a explicat Dragalin, scrie Ziarul Național.

Ziarul de Gardă reține mesajul Veronicăi Dragalin, la încheierea mandatului său de șefă PA: „Plec din această funcție cu inima grea”. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a transmis un mesaj de adio de la colegi, cu o zi înainte de încheierea mandatului său:  „Din păcate, acest capitol se încheie într-un mod pe care nu l-am prevăzut – o evidențiere a provocărilor profunde care încă stau în calea adevăratei justiții și statului de drept în R. Moldova”. Dragalin a mărturisit că pleacă din această funcție „cu inima grea”, dar a menționat că rămâne „ferm convinsă că Moldova merită un viitor fără corupție, unde instituțiile publice servesc oamenii, nu interesele politice” și că angajamentul său față de această cauză „nu se oprește aici”. Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a declarat pentru Ziarul de Gardă că șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, urmează a fi eliberată din funcție pe 5 martie 2025.

„Reîncarnarea lui Dodon în Ion Ceban a trecut cu succes”, comentează experții WatchDog. „Sâmbătă, primarul capitalei a vizitat Găgăuzia, unde în sfârșit și-a lepădat masca de pro-european. Ceban nu a rostit niciun cuvânt în susținerea Uniunii Europene, aflat într-o regiune unde propaganda anti-UE domină. Însă a ținut să lanseze un șir de narative ale propagandei ruse pe care le utilizează activ pentru alegerile parlamentare. De ce Ceban utilizează aceste narative? Pentru că are nevoie de voturilor celor indeciși la parlamentare. Moscovei îi trebuie fiecare vot pentru a putea prelua conducerea țării în următorul legislativ. Ceban s-a lepădat de discursul pro-european, fix cum a făcut cu logoul PSRM la alegerile locale din 2019, pentru a atrage voturile celor care s-au săturat să audă despre integrarea europeană. Repetă mantra lui Dodon, trebuie să fim și cu estul, și cu vestul. Unicele partide care pierd acum teren în fața Moscovei, sunt partidele pro-europene. În timp ce candidații Kremlinului fac agitație zilnică prin localități, partidele pro-europene zac în comă. Anul acesta va trebui să ne informăm atent despre cei care vor să ajungă la conducerea țării, ca să nu ne trezim a doua zi cu steag rusesc pe clădirea Parlamentului”, atenționează experții.

De ce investește UE în regiunea transnistreană? Ambasadorul Jānis Mažeiks explică strategia Bruxelles-ului, într-un interviu pentru Zona de Securitate. Uniunea Europeană a adus, la propriu, lumină și căldură în regiunea transnistreană. Un lucru e clar: punctul fără întoarcere a fost atins. Situația de dinainte de 31 decembrie nu mai poate reveni, subliniază Zona de Securitate.

UE spune la Chișinău că va convinge liderii țărilor membre să susțină și mai mult Ucraina. Orban și Fico îi stau în cale, titrează Europa Liberă. Aflat în vizită la Chișinău la exact trei ani după ce R. Moldova a depus cererea de aderare la UE, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a confirmat că creșterea capacităților de apărare a Uniunii va fi pe agenda reuniunii speciale a liderilor europeni din 6 martie. Dar observatorii spun că a-i convinge pe toți liderii europeni, inclusiv pe premierul maghiar, Viktor Orban, și cel slovac, Robert Fico, nu va fi ușor, în condițiile în care se cere un vot unanim pentru ca cele două decizii sau cel puțin declarații oficiale să fie adoptate. Răspunzând unei întrebări a Europei Libere la acest subiect, la Chișinău, Costa a spus că va încerca să convingă liderii statelor membre „să aprobe o decizie concretă” pentru a crește capabilitățile de apărare ale UE, cu scopul de a deveni „mai puternici și mai capabili” de autoapărare. La acestea, a adăugat oficialul european, se va adăuga și sprijinirea Ucrainei în vederea obținerii unei păci „comprehensive și de durată”.