Astăzi, istoria se rescrie, nu într-un sat uitat de lume, ci pe harta Europei. Destinul Ucrainei — și poate chiar al Republicii Moldova — este pecetluit la Washington, unde Donald Trump orchestrează o altă moarte anunțată: moartea libertății ucrainene și sfârșitul iluziei de securitate europeană.

În Cronica unei morți anunțate de Donald Trump, călăul și salvatorul își dau mâna, iar victimele sunt obligate să-și sape singure groapa.

Decizia Casei Albe nu e o simplă mișcare politică. E o execuție în direct. Fără rachetele pentru sistemele Patriot, orașele ucrainene devin ținte ușoare pentru atacurile aeriene rusești. Fără muniție pentru HIMARS, armata ucraineană va pierde avantajele tactice câștigate cu greu pe front. Mai grav, refuzul SUA de a furniza informații satelitare și amenințarea cu deconectarea Starlink transformă forțele ucrainene într-o armată „oarbă”, incapabilă să vadă mișcările inamicului.

Statele Unite ale Americii au decis să suspende ajutorul militar pentru Ucraina până când „președintele SUA, Donald Trump, va vedea eforturile lui Volodimir Zelensky de a ajunge la pace cu Rusia”. Această formulare diplomatică e doar o perdea de fum. În realitate, Trump a decis să blocheze sprijinul militar pentru Ucraina până când Kievul va accepta, practic, o capitulare necondiționată în fața Kremlinului. Ceea ce cere Trump nu e pace, e capitulare.

În acest context, cred că merită să ne amintim că, în 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA, Marii Britanii și Rusiei.

„De ce își pune UE la punct un plan de reînarmare?”, explică în podcastul video „Pe Agendă” al Europei Libere, profesorul de științe politice din România, Cristian Preda.

Planul de reînarmare a Uniunii Europene, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar urmări să descurajeze extinderea războiului din Ucraina, precum și o altă agresiune rusă.  Planul „ReArm Europe” (Reînarmarea Europei) în valoare de 800 de miliarde de euro cuprinde măsuri care să accelereze consolidarea industriei de apărare în blocul cu 27 de membri. Planul „în cinci părți” cuprinde și ajutor militar imediat pentru ucraineni. În interviul Europei Libera, profesorul Cristian Preda explică și în ce mod ar încerca Rusia să replice în Ucraina un scenariu similar cu cel din regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova dar și de ce UE ar fi „umbrela de securitate” a Republicii Moldova.

„O Europă care se trezește la realitate” este titlul unei analize semnate de expertul Andrei Curăraru de la Watchdog.

Europa a crezut că pacea este garantată. Ultimele două decenii au demonstrat contrariul. În 2008, Rusia a atacat Georgia. În 2014, a ocupat Crimeea. În 2022, a început un război total împotriva Ucrainei. Între timp, UE și-a redus producția de armament și a devenit dependentă de SUA pentru securitate.

Planul ReArm Europe este o reacție logică la această situație. Este o decizie economică și strategică, nu o schimbare ideologică. UE nu creează o armată proprie și nu obligă statele membre să participe. Țări neutre, precum Austria și Irlanda, pot decide să rămână în afara acestui efort. Fiecare guvern își păstrează controlul total asupra deciziilor de apărare, spune Andrei Curăraru

Pentru Republica Moldova, acest plan înseamnă mai multă stabilitate în regiune. O Europă pregătită înseamnă o Moldovă mai protejată. Neutralitatea nu trebuie să însemne vulnerabilitate. A spera că nimeni nu va ataca nu este o strategie, concluzionează expertul Andrei Curăraru.

„Chișinăul forțează regiunea transnistreană să răspândească narațiuni pro-românești și anti-rusești” este titlul unui articol publicat de portalul Veridica.ro

Obiectivele care se încearcă a fi obținute prin aceste dezinformări: prezentarea Republicii Moldova drept un stat care acționează în mod coercitiv asupra regiunii transnistrene.

În regiunea transnistreană sunt opt instituții de învățământ cu predare în limba română, cu alfabet latin și curriculumul aprobat de Chișinău. Toate s-au confruntat și se confruntă în continuare cu numeroase provocări și presiuni din partea autorităților separatiste de la Tiraspol. Chișinăul nu are capacitatea să intervină în programul de studii al celorlalte instituții de învățământ din regiunea transnistreană, se arată în articolul de pe Veridica.

Publicația amintește că, la începutul lunii februarie, livrările de gaze au fost reluate în stânga Nistrului datorită unui grant din partea Uniunii Europene. Pentru a permite tranzitul, Chișinăul a pus câteva condiții: eliberarea deținuților politici; rezolvarea problemei liceului din Rîbnița; păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă; scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active).