”România livrează primele 20.000 doze de vaccin anti-COVID-19 Republicii Moldova. Sabotaj și fake news la Chișinău”, titrează Adevărul un material semnat de istoricul Marius Diaconescu. „Pentru autoritățile din România a fost un drum lung pentru punerea în practică a angajamentului făcut de președintele Klaus Iohannis la Chișinău pentru donația a 200.000 doze de vaccin către R. Moldova. Deși promisiunea președintelui României a fost făcută în urma unor analize anterioare, derulate pe parcursul mai multor luni, cel puțin din August încoace, în ciuda atitudinii antiromânești a guvernului Chicu / Dodon, donația efectivă presupune o serie de demersuri tehnice și administrative. Întârzierea determinată de aceste chestiuni administrative a fost și va fi încă fructificată prin fake news-uri de către politicienii și presa prorusă din Republica Moldova. Autoritățile României trebuie să se mobilizeze să depășească lentoarea specifică administrației și să acționeze cu eficiență. Republica Moldova este un vulcan în erupție pe plan politic, din care cauză problema vaccinului anti-Covid 19 este puternic instrumentalizată. România nu își poate permite să fie sabotată nici de funcționarii proruși din Chișinău, nici de presa prorusă din R. Moldova și nici de ineficiența unor funcționari de la București.

În lipsă de transparență, vaccinul Sputnik-V a fost autorizat condiționat în Republica Moldova, titrează SănătateInfo. La pachet cu vaccinurile Pfizer/BioNTech și AstraZeneca, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale anunță că a autorizat și vaccinul Sputnik-V, produs de Rusia care nu este precalificat de OMS și nu este autorizat în UE. În comunicatul emis de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale se spune că „pe 26 februarie a fost desfășurată ședința Comisiei Medicamentului, în timpul căreia s-a decis autorizarea condiționată a vaccinurilor utilizate în prevenirea SARS-CoV-2 (COVID-19), cu emitera Certificatelor de Înregistrare cu termen de 1 an. Agenția Medicamentului nu publică alte date de interes public. Nici măcar ordinea de zi a ședinței Comisiei nu este publică, deși autoritatea este obligată să o facă. Nu este clar câți membri ai Comisiei s-au prezentat la ședință. Totodată, având în vedere că este un vaccin încă neprecalificat de către OMS, nu este clar care au fost datele de eficacitate și siguranță care au stat la baza deciziei membrilor Comisiei. Lipsește sumarul caracteristicilor produsului farmaceutic, un document important, destinat lucrătorului medical. Spre deosebire de celelalte vaccinuri, nu există disponibil un raport de siguranță. Din baza de date a OMS, se înțelege clar că vaccinul produs de Institutul Gamalea de la Moscova nu a trecut procedura de precalificare, revizuirea clinică fiind începută pe data de 9 februarie.

„Doamnă președintă, Europa este de partea dumneavoastră” - reține Europa Liberă o declarație a președintelui Consiliului European, Charles Michel, făcută la Chișinău, la întrevederea cu Maia Sandu.

Aflat într-o vizită de o zi la Chișinău, președintele Consiliului European, Charles Michel a reafirmat sprijinul ferm al structurilor europene pentru ceea ce el a numit „agenda foarte ambițioasă” a președintei Maia Sandu de reforme și luptă cu corupția. „Trebuie să implementăm reforme ca să luptăm cu corupția” a declarat Michel la conferința de presă comună cu Maia Sandu, iar „agenda foarte ambițioasă sprijinită de președintă este direcția corectă ca să consolidăm relațiile cu Uniunea Europeană”. (…) La rândul său, președinta Maia Sandu a reamintit că alegerea ei a fost semnalul că cetățenii R. Moldova vor schimbarea și reforme, ce nu pot fi aplicate decât cu sprijinul unui nou Parlament, motiv pentru care susține necesitatea organizării de alegeri anticipate cât mai repede, notează Europa Liberă.

În Ziarul Național, analistul politic Nicolae Negru critică deciziile Maiei Sandu, după hotărârea Curții Constituționale. ”Președinta Maia Sandu a pășit pe un teren mișcător, minat. Fără să vrea, ea contribuie la consolidarea majorității Dodon-Șor-Plahotniuc, după cum în 2019, insistența de a-și asuma răspunderea pentru selectarea candidaturii procurorului general s-a soldat cu instalarea Guvernului Dodon. Și de data aceasta șansele de a învinge sistemul constituțional sunt mici, dar riscurile nerespectării Constituției sunt mari. Nonșalanța cu care declară că nu se va supune deciziei Curții Constituționale și că „nu are rost” să mai desemneze alt candidat sau să discute cu fracțiunile parlamentare seamănă a iacobinism și nu e în spirit european. Sigur, spre deosebire de Dodon, Maia Sandu este animată de scopuri „nobile”, dar efectul nu e mai puțin coroziv pentru democrație”, consideră autorul.

Toți procurorii care au fost evaluați în 2020 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Procurorilor (CEPP) au primit calificativele „Excelent” sau „Foarte bine”, scrie Anticorupție.md. Niciun acuzator de stat nu a fost apreciat cu „Bine”, „Insuficient” sau „Eșuat”. Datele se conțin în raportul pentru anul trecut al colegiului subordonat Consiliului Superior al Procurorilor. În 2020 au fost evaluați 91 de acuzatori de stat, de trei ori mai mulți decât în 2019, când au trecut prin procedura de evaluare doar 38 de procurori. Potrivit raportului CEPP, doi procurori au obținut calificativul „Excelent”, iar 89, „Foarte bine”.