„România e casa noastră. Nu e nevoie de prea multe cuvinte ca să exprimăm ideea Unirii. Nicolae Negru scrie în Ziarul Național că Unirea inteligentă e preferabilă Unirii urgente, după hatârul unor politicieni. Potrivit publicistului, dacă vor fi realizate, cele șase idei de interconectare dintre România și Republica Moldova, propuse de Maia Sandu, vor avea un impact unionist mai puternic decât toate marșurile luate împreună. Îndeplinind Acordul de asociere cu UE și acordul de comerț liber, aprofundat și curpinzător, apropiem momentul reUnirii, procesul de reintegrare europeană ne permite să „prindem doi iepuri”: 1) al democratizării și modernizării și 2) al reunificării cu România cu eforturi minime. Ne-ar costa mult mai mult și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere politic, diplomatic, să facem reUnirea ignorând oferta europeană. Autorul mai subliniază că infrastructura Unirii include în mod neapărat și piața informațională, a cărții, a culturii, ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să se poată cunoaște mai bine după atâtea decenii de separare”.

Jurnalistul Pavel Păduraru scrie în Timpul despre impresiile de la târgul de carte Gaudeamus care a avut loc la București. Oameni de toate vârstele, pensionari și copii, preoți și atei, șomeri și oameni de afaceri, se îndreptau către Pavilionul Central Romexpo, care a găzduit evenimentul. Mulți dintre aceștia ieșeau cu valize mari pline cu cărți. Totodată, autorul deplânge faptul că printre cetățenii moldoveni pe care i-a întâlnit de-a lungul anilor la târgul de carte, nu a întâlnit niciun politician de la Chișinău.

Timpul reține o declarație a președintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care susține că „circumscripțiile electorale au fost trasate astfel încât la următoarele alegeri parlamentare, care vor avea loc în anul 2018, să câștige Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Referindu-se la sistemul electoral mixt, Mihai Ghimpu a declarat la TVR Moldova, că situația internă și externă arată că dacă se va merge pe calea acestui tip de vot, Republica Moldova va pierde sprijinul financiar, iar aceasta înseamnă și pierderea sprijinului politic. 

Un comentariu la filmul ”Istoria Moldovei” patronat de Igor Dodon găsim pe portalul MoldNova. Potrivit autorului, acesta este „o realizare cinematografică pe de-o parte perversă, pe de alta de un caraghioslâc aproape desăvârșit… De fapt avem de-a face cu transpunerea cinematografică a programului politic al lui Igor Dodon. Separarea moldovenilor de români, exaltarea relațiilor cu Rusia, sublinierea până la saturație a independenței veșnice, transformarea religiei și a confesiunii în instrument politic, apologia militarismului din trecut”, scrie George Damian pe portalul MoldNova.

Comentând negocierile de săptămâna trecută referitoare la problema transnistreană  în formatul 5+2, expertul Iulian Chifu scrie că „s-au făcut progrese pe temele în discuție – deschiderea podului Gura Bâcului – Bâcioc, telefonia, școlile în limba română, accesul la terenuri și apostilarea diplomelor. Totodată, autorul se întreabă, într-un editorial pe Deschide.md, dacă am rezolvat chestiunea? Care sunt temele cu adevărat importante? Potrivit expertului, „pașii mici” sunt relevanți dacă, în schimbul lor, nu am periclitat elementele de natură strategică. Iar amenințările de Securitate la care trebuie să ne uităm sunt trei: mai întâi, prezența trupelor străine în raioanele de răsărit ale Republicii Moldova și perspectiva implicării lor într-un conflict – înspre Chișinău, pe malul drept, luat cu asalt prin desant sau forțarea Nistrului; în al doilea rând, existența unui conflict separatist în stânga Nistrului, respectiv a unei regiuni separatiste în afara controlului autorităților legitime de la Chișinău; și în al treilea rând, o soluție proastă în conflictul din raioanele de răsărit ale RM, care ar duce la un stat nefuncțional, scindat, în care funcționează condiționarea/șantajarea Chișinăului de către administrația separatistă după reintegrare, sau posibilitatea limitării prin veto de către acesta a opțiunilor ținând de orientarea strategică, politica externă, de securitate și apărare a statului”, scrie Iulian Chifu.