Deschiderea punctului comun de trecere al frontierei „Kuciurgan-Pervomasik”, nu e nimic ieșit din comun, dacă te gândești la confortul celor care traversează granița sau la relațiile tot mai bune dintre Ucraina și R.Moldova, scrie Alexandru Vakulovski pe portalul Deschide.md. Ca întotdeauna, însă, există un „dar”. „Dar”-ul vine din direcția Rusiei furioase, care n-ar vrea să piardă controlul în regiune, mai mult, ea vede o amenințare pentru separatiștii din Transnistria orice fel de întărire și de control a frontierei”, scrie autorul.

„S-a făcut primul pas spre federalizarea Republicii Moldova, atenționează Ziarul Național. Editorialistul Nicolae Negru se referă la faptul că autoritățile de la Chișinău au acceptat plăcuțele cu numere de înmatriculare auto transnistrene, pe care nu se știe de ce le consideră „neutre”, deși vor avea imprimate pe ele steagul și stema „Republicii Moldovenești Nistrene” cu inscripția în grafie chirilică, rusă și ucraineană. Dacă Tiraspolul spune da, „Republica Moldovenească Nistreană” va obține astfel prima recunoaștere oficială, pe plan național și internațional, înainte de a obține statutul „special” promis cu generozitate de Chișinău. În virtutea și logica faptului împlinit, acest statut „special” nu va mai putea fi altul decât al unui stat în stat sau al unei republici „moldovenești” în cadrul Republicii Moldova. Totodată, autorul atenționează că plăcuțele de înmatriculare proprii ale transnistrenilor îi vor tulbura inevitabil pe găgăuzii, care vor cere și ei un statut similar cu „rmn”.

Portalul ModlNova se întreabă dacă Găgăuzia vrea să se extindă, analizând cele trei proiecte de legi pe care Comratul le cere de la Chișinău, înregistrate în Parlament în că vara trecută. Acestea au fost criticate inițial din cauza că Partidul Liberal, care făcea parte atunci din coaliția de guvernare, s-a opus adoptării lor. Odată cu ieșirea PL de la guvernare, subiectul privind adoptarea documentelor a fost readus în discuție. Astfel, la începutul lunii iunie, două din cele trei proiecte s-au regăsit pe ordinea de zi a Parlamentului, dar dezbaterea asupra acestora a fost amânată, ceea ce a provocat un val de acuzații lansate de la Comrat spre Capitala Moldovei. Potrivit autorului, prin cele trei proiecte de legi deputații găgăuzi doresc lărgirea autonomiei și o mai mare independență față de Chișinău. Astfel, în unul din documente aleșii locali din UTA Găgăuzia insistă asupra modificării Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001. Aceștia consideră necesar ca Găgăuzia să se bucure de un statut special de administrare, diferit de administrarea teritorială din celelalte regiuni ale țării. Mai exact, aceasta ar însemna ca localitățile din autonomie să nu mai fie împărțite în unități de nivelul unu și doi ca cele din restul teritoriului țării, ci să aibă un nivel special de administrare prevăzut de o normă distinctă, astfel încât să decidă de sine stătător cum să fie organizată administrativ-teritorial regiunea. Cea mai importantă modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială, pe care o propun deputații găgăuzi, este modul de ieșire și intrare a localităților din și în componența Găgăuziei. Centrul Național Anticorupție a atenționat într-un aviz că documentele „promovează interesele administrației UTA Găgăuzia, care se va bucura de un grad prea mare de autonomie”, dar și că e posibil de asemenea ca Găgăuzia să crească din punct de vedere teritorial ca urmare „a absorbției localităților din sudul Republicii Moldova”.

Ziarul Național mai reține în pagina sa electronică întrebarea lui Dorin Chirtoacă pentru procurori: „De ce nu am fost invitat timp de un an și jumătate la audieri, dar peste un an brusc am devenit pericol public?” Primarul capitalei a declarat că urmărirea penală a început înainte de desfășurarea licitației privind amenajarea parcărilor cu plată, adică înainte ca infracțiunea să se producă.

Aceeași publicație citează din sentința MOTIVATĂ în dosarul lui Ilan Șor: Magistrații au stabilit că primarul de Orhei a SPĂLAT banii, dar nu este beneficiarul lor.