Acum 11 ani, aproximativ 600 de persoane erau reținute, bătute cu cruzime, judecate arbitrar și deținute în condiții inumane. Cel puțin cinci persoane au murit în condiții suspecte, susțin cele 9 organizații semnatare, totuși statul a recunoscut doar un deces.

Asociațiile care au lansat apelul sunt nemulțumite de faptul că cei care se fac vinovați de tortură, fie și-au păstrat funcțiile, fie au fost promovați și astăzi dețin posturi importante.

Promo-Lex, una din asociațiile semnatare, le-a acordat asistență victimelor maltratate de poliție și le-a reprezentat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Avocatul Vadim Vieru susține că dezamăgirea este foarte mare când se gândește la acest răstimp de 11 ani.

„Ceea ce este important pentru noi – acele promisiuni nerealizate care au fost făcute de fiecare guvernare, de fiecare procuror general, că ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009 va fi investigat și persoanele responsabile vor fi trase la răspundere, fapt care nu s-a întâmplat și cred că nu se va mai întâmpla niciodată.”

Prin apelul lor, organizațiile le cer autorităților să îmbunătățească legislația privind prevenirea torturii, să nu accepte scutirea de pedeapsă a infractorilor, să publice lista tuturor funcționarilor suspectați de acte de tortură, să-și ceară scuze de la victime și să le ajute să se reabiliteze.

Analistul politic Nicolae Negru, coautor al cărții „Revoluția Twiter”, afirmă că la 11 ani de la proteste, Republica Moldova a ajuns sub un regim totalitar, chiar mai aspru decât cel instituit de fostul președinte comunist, Vladimir Voronin. Potrivit lui, Igor Dodon și-a concentrat puterea în mâinile sale, fâcând abstracție de principiul separației.

Nicolae Negru pune accentele pe faptul că politicienii pro-europeni au clacat și că astăzi nu ar mai fi posibiliă o asemenea solidarizare. Mai mult, indiferent de culoare politică, nicio guvernare nu a avut interesul să afle cine a schimbat cursul protestelor.

„Cine a profitat de entuziasmul, de spiritul revoluționar al tinerilor? Ia-u trimis pe o pistă falsă, i-au provocat la ditrugeri atunci. Ce s-a întâmplat cu Declarația de Independență, cum putea să ardă în safeul din parlament?”

Procuratura a examinat 108 sesizări cu privire abuzurile comise de factori de decizie și ofițeri de poliție. În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat din materiale apărute în presă, iar în alte 71, au fost pornite dosare penale, dintre care, 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova în 8 cauze, cu referire la dosarul „7 aprilie 2009”, iar alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare.