Zilnic sunt distribuite concertat falsuri halucinante, care alimentează frica de război. Cu ajutorul politicienilor pe care îi controlează în Moldova, Kremlinul reușește să convingă o parte a populației că, pentru a nu fi atacată, Moldova trebuie să rămână lipsită de apărare, slabă, cu o armată subalimentată și cu o guvernare absentă pe scena interacțiunilor regionale legate de securitatea colectivă în Europa. Acest electorat consumă „hrană” propagandistică rusească și îl regăsim la protestele organizate de penali sub lozinci populiste despre pensii și salarii mai mari. În acest context, autorul amintește de o hotărâre din 2017 a Curții Constituționale, privind neutralitatea, care spune că „Legea Supremă nu poate fi un „pact sinucigaș”. Astfel, în cazul unei amenințări la adresa unor asemenea valori fundamentale constituționale, precum independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora”. (...) Statul neutru are dreptul la legitima apărare (individuală și colectivă) împotriva unui atac armat îndreptat contra suveranității și integrității teritoriale a statului”, se arată în Hotărârea CC din 2017, citată de DW.

În Ziarul Național, Nicolae Negru scrie despre marșul organizat vinerea trecută de găgăuzi pe străzile Comratului. „Deloc întâmplător, această zi coincide cu ziua când, acum zece ani, în unitatea teritorială autonomă a fost organizat un „referendum” de intrare în Uniunea Vamală „Rusia-Kazahstan-Belarus” și de ieșire din componența Republicii Moldova, dacă ea își va pierde independența. Întrebarea de azi e: de ce a fost deranjată, după mai mulți ani, mârțoaga separatismului găgăuz, care a fost rostul marșului de vineri organizat de protipendada Comratului, mediatizat copios de TASS și alte surse propagandistice de la Moscova? Nu e greu de ghicit, scrie Nicolae Negru. Intrăm într-o nouă „rundă” a războiului hibrid în care Kremlinul își unește eforturile cu oligarhii fugari criminali. Imperiul rus recurge la serviciul tâlharilor - e o relație cât se poate de firească și logică, în condițiile în care scopurile se aseamănă: controlul banditesc asupra Republicii Moldova... Politicienii găgăuzi transformă un act politic ostil la adresa majorității, confruntarea cu Chișinăul, în ideologie găgăuză, pe care să o picure în capetele copiilor găgăuzi, ceea ce e inadmisibil, scrie autorul cu referire la faptul că la eveniment au fost implicați elevi. E un procedeu copiat din realitățile Rusiei de azi. De aceea, instituțiile statului trebuie să intervină și să restabilească ordinea legală. Oricât de devotați ar fi liderii găgăuzi criminalului de război Putin, nici măcar ei nu au dreptul să ia copiii ostatici ai politicii lor dușmănoase, iraționale”.

Portalul Anticorupție.md scrie despre „veniturile specialistei principale a Primăriei Orhei, Maria Pantalon, în biroul căreia au fost găsite cele 600.000 de lei”. Funcționara Primăriei Municipiului Orhei în biroul căreia angajații Inspectoratului Național de Investigații și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au depistat, pe 2 februarie, 600.000 de lei este specialista principală pe domeniul construcții și infrastructură, Maria Pantalon, relatează Anticorupție.md. Cele 600.000 de lei au fost depistate într-un safe într-o sacoșă neagră, în plicuri (câte 20.000-50.000 de lei în fiecare plic). Totodată, oamenii legii au ridicat dintr-un dulap liste cu simpatizanți ai unui actual (Partidul Șansă) și ai unui fost partid (Partidul Șor), precum și înscrisuri de ciornă și telefonul funcționarei. În aceeași zi, oamenii legii au reținut un curier originar din regiunea găgăuză, cu cetățenie rusă, „care conducerea o mașină de lux” pe drumul din apropierea satului Pănășești, Strășeni. În portbagajul mașinii, oamenii legii au depistat o sacoșă neagră în care erau peste 180.000 de lei și 200 de euro în plicuri.

Sute de milioane de lei din bugetul național au mers în ultimii cinci ani către locuitorii regiunii transnistrene beneficiari de pensii, alocații și indemnizații, scrie Zona de Securitate. Firmele din regiunea transnistreană achită, de pe 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului cod vamal al Republicii Moldova, aceleași taxe vamale ca și companiile de pe malul drept al Nistrului. Odată cu aceste schimbări regimul de la Tiraspol a lansat mai multe narațiuni false în spațiul public, manipulând oamenii din regiune că banii ce vor fi achitați în bugetul național din aceste taxe nu se vor întoarce în regiune pentru plăți sociale, dar vor fi cheltuiți de oamenii din dreapta Nistrului. Adevărul e că doar în ultimii cinci ani sumele achitate persoanelor beneficiare de pensii, alocații, indemnizații și alte categorii de plăți în regiunea transnistreană au constituit 330.23 milioane de lei, datele au fost publicate de Biroul Politici de Reintegrare. Publicația remarcă faptul că în anul 2023, în comparație cu anul 2018, numărul persoanelor beneficiare de pensii, alocații, indemnizații și alte categorii de plăți, a crescut de la 1295 la 2912 persoane, iar sumele achitate au crescut de la 30 milioane lei la 85 de milioane lei.

Transnistria - piedică pentru integrare europeană? – un subiect abordat de Jurnal.md. Actualul plan al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană în două etape este unul cât se poate de actual având în vedere situația din stânga Nistrului. În plus, UE mizează și pe faptul că transnistrenii vor susține cu timpul aderarea, pe măsură ce vor conștientiza avantajele derivate de pe urma procesului de integrare. Analistul Fundației Jamestown, Vladimir Socor, a explicat în platoul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, că în Transnistria, conflictul trebuie rezolvat exclusiv în dependență de interesele Chișinăului, și nu de sfârșitul războiului din Ucraina așa cum afirmă unele voci. Uniunea Europeană tolerează câștigurile pe care le are compania Sheriff în regiunea transnistreană, dar vede acest lucru mai mult ca pe un soi de schimb cu Tiraspolul, din care rezultă pace și o oarecare stabilitate în zonă. În plus, UE mai mizează pe faptul că în timp, cetățenii din Transnistria vor conștientiza și ei beneficiile de pe urma aderării și vor rezona cu proiectul de aderare a RM la UE.