De asemenea, a fost discutată instituirea unui fond de convergență destinat finanțării proiectelor sociale și de infrastructură pe ambele maluri ale Nistrului. Experții consideră inițiativele un pas important, deși recunosc că implementarea lor se va lovi de rezistența regimului de la Tiraspol, transmite Radio Chișinău.

În cadrul întâlnirii dintre reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului și Tiraspolului, Valeriu Chiveri și Vitalii Ignatiev, care a avut loc ieri, la Tiraspol, a fost discutat subiectul creării unui fond special de convergență, destinat finanțării proiectelor sociale și de infrastructură din stânga Nistrului. Fondul despre care se discută de mai mulți ani, este necesar pentru a permite direcționarea țintită a resurselor către nevoile din regiune, a declarat pentru Radio Chișinău, fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republica Moldova, Gheorghe Bălan. Fondul de convergență va facilita și atragerea sprijinului partenerilor internaționali, dispuși să aloce sume considerabile pentru finalizarea procesului de reintegrare, care va presupune cheltuieli de ordinul miliardelor, a punctat Gheorghe Bălan.

„Este nevoie să fie aprobat un astfel de fond, pentru că autoritățile de la Chișinău cheltuie o sumă destul de mare de bani pentru menținerea, întreținerea și deservirea populației din stânga Nistrului. Chișinăul va avea posibilitatea să generalizeze toți acești bani în acest fond de convergență și să-i utilizeze pentru proiecte majore din regiunea transnistreană, de interconexiune dintre maluri, repararea podurilor, drumurilor și multor altor aspecte, inclusiv acoperirea cheltuielilor pentru polițele de asigurare medicală și plata pensiilor pentru cetățenii care locuiesc în stânga Nistrului”, spune Gheorghe Balan.

În cadrul reuniunii de la Tiraspol, Chișinăul a mai propus ca de la 1 septembrie, în toate instituțiile de învățământ din regiune să se introducă în procesul educațional studierea în limba română. Potrivit avocatului Promo-LEX, Ion Manole, care au reprezentat aceste școli la Curtea Europeană a Drepturilor Omului,  inițiativa este un semnal important, însă șansele ca regimul de la Tiraspol să accepte o asemenea propunere sunt, deocamdată, reduse, asta pentru că ar însemna să piardă controlul asupra sistemului educațional din regiune. El a amintit că de-a lungul anilor, numeroase sate, profesori și părinți au luptat pentru a asigura copiilor aceleași drepturi educaționale ca a celor din dreapta Nistrului, însă doar opt instituții au reușit să reziste presiunilor și intimidărilor.

„Au existat diverse intimidări și acțiuni de persecutare a profesorilor, în primul rând, dar și a părinților, iar acestea au cedat într-un final, pentru că au fost inclusiv persoane arestate. Ce am ascultat ieri la briefingul viceprim-ministrului a fost o premieră, din punctul meu de vedere. Nu am mai auzit până acum de la oficialii Republicii Moldova abordarea acestui subiect în asemenea termeni. Este îmbucurător.(...) Cunoaștem că elevii din regiune, aflându-se sau învățând în baza acestui program educațional din stânga Nistrului, care nu este recunoscut, practic nu au nicio șansă. Copiii care învață așa-zisa limbă moldovenească din stânga Nistrului trebuie fie să treacă la educația în limba rusă, fie să vină la Chișinău și să mai piardă un an sau doi pentru a recupera informația și diferențele de calitate dintre cele două sisteme educaționale de pe teritoriul Republicii Moldova”, spune Ion Manole.

În cadrul întâlnirii grupului de lucru, Chișinăul a mai propus extinderea Serviciului 112, pentru toți locuitorii din regiunea separatistă, inițial printr-un proiect-pilot, la Tighina și apoi în celelalte localități.

Amintim că, reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au reluat joi negocierile privind reglementarea transnistreană, după o pauză de peste 15 luni.