Cadrul pentru cooperarea Republica Moldova – NATO

Putem identifica drept început al cooperării oficiale anul 192, când Republica Moldolva aderă la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, urmat de anul 1994, moment în care țara a devenit parte a Parteneriatului pentru Pace (PfP). Aderarea la Parteneriatul pentru Pace a reprezentat primul pas al Republicii Moldova spre consolidarea cooperării cu NATO și cu alte state membre ale organizației. Prin intermediul acestui parteneriat, Republica Moldova a început să participe la exerciții militare comune, schimburi de experiență și dialog politic cu NATO.

Un al doilea pas al dezvoltării dialogului bilateral poate fi considerat anul 2005, atunci când a fost semnat Planul Individual de Acțiuni (IPAP) între NATO și Republica Moldova. Prin urmare, putem califica acest Plan drept un mijloc destinat organizării și armonizării tuturor aspectelor relațiilor cu NATO în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace și al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic care prevede detaliat planurile de reformă și procesele dialogului politic al Republicii Moldova și care este convenit de comun acord pentru o perioadă de doi ani.

Proiectele NATO în Republica Moldova

Proiecte prin Fondul de Afectare Specială NATO

În anul 2002 a fost creat Fondul de Afectare Specială (FAS), finanțat de către statele membre NATO și destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal și muniții cu termen expirat din dotarea Armatei Naționale a Republicii Moldova, precum și a unei cantități importante de combustibil pentru rachete de tip melanj.

Un alt proiect, cel privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase în Republica Moldova, a avut drept scop distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase de pe teritoriul statului nostru rămase încă din perioada sovietică. Implementarea proiectului respectiv a avut o mare importanță în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de către Republica Moldova, atât în cadrul Planului Individual de Acțiuni Republica Moldova-NATO, cât și a Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți. Aplicarea acestuia a oferit cadrul normativ pentru continuarea procesului de distrugere a pesticidelor și produselor chimice periculoase care prezintă un risc major pentru mediul înconjurător și sănătatea populației Republicii Moldova.

În contextul dat, acordul privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase a fost implementat în trei etape diferite:

Prima etapă a fost cea din 2006-2007. Proiectul s-a axat pe depozitarea și securizarea pesticidelor și chimicalelor la centrele regionale de stocare. Au fost reambalate cca 3 245 tone de pesticide din 424 depozite cu centralizarea sigură pentru mediu în 37 de depozite centrale naționale. Costul total a fost de 841 mii de EUR.

Cea de a doua etapă a cuprins anii 2006-2010. A fost înființat un laborator analitic pentru a oferi o bază de date cuprinzătoare asupra pesticidelor și chimicalelor având drept scop identificarea compoziției deșeurilor de pesticide. Costul total al etapei a fost de 298 de mii de EUR.

A treia etapă a presupus distrugerea a 1.269 de tone de pesticide și chimicale din 15 Depozite Centrale Regionale. Costul total al proiectului a fost estimate la 2,2 milioane de euro. Contribuția Republicii Moldova a fost de 325 de mii de EUR.

Distrugerea minelor antipersonal și a combustibilului pentru rachete a fost un proiect care a abordat problema siguranței mediului, având drept scop primar eliminarea pericolului ecologic de proporții prin intermediul lichidării stocurilor de muniție învechită, carburantului lichid oxidant și minelor antipersonal aflate în dotarea Armatei Naționale. În înfăptuirea acestuia, Alianța Nord-Atlantică a oferit suport tehnic și teoretic de instruire a inginerilor, militarilor în vederea distrugerii în siguranță a mai bine de 12 mii de mine antipersonal și 700 tone de muniții și conbustibil, contribuind la îndeplinirea angajametelor pe care guvernul Republicii Moldova și le-a asumat prin semnarea Convenției de la Ottawa.

Astfel, Republica Moldova a devenit unul dintre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalul său. Experiența în acest domeniu a geniștilor și militarilor moldoveni s-a făcut remarcată în timpul participării lor la Misiunea de Pace din Irak, când au dezamorsat cca 400 de mii de obiecte explozive. Iar în anul 2015, în diferite localități din Republica Moldova, geniștii moldoveni au neutralizat peste 600 de obiecte explozive. 

Proiecte prin Programul pentru Pace și Securitate

Prin Programul NATO Știință pentru Pace și Securitate (SPS), Alianța Nord-Atlantică angajează oameni de știință, experți din diferite domenii pentru o cooperare axată pe știința civilă, dezvoltare tehnologică și inovare. Acest lucru se face cu scopul fortificării rețelelor de cercetare și schimbul de expertiză cu scopul consolidării securității europene. Programul respectiv vizează următoarele:

1. a) Telemedicina – proiect care a fost lansat în anul 2014 cu participarea a două state membre NATO: Statele Unite ale Americii și România, inclusiv trei parteneri: Ucraina, Finlanda și Republica Moldova. Proiectul se referă la crearea și dezvoltarea unui sistem de telemedicină multinațională ce va permite circulația informațiilor medicale prin intermediul sateliților, cu o dublă utilizare în situații de crize civile și militare. Esența acestui proiect constă în dezvoltarea unei capacități suficiente de utilizare a tehnologiilor moderne pentru a face legătura între persoane ce necesită asistență medicală și medicul specialist.
2. b) Consolidarea securității cibernetice – În anul 2021, Alianța Nord-Atlantică a inaugurat o nouă capacitate de răspuns la incidentele cibernetice pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Proiectul privind securitatea cibernetică se focalizează pe reducerea la minimum a oricărei amenițări care rezultă din incidentele cibernetice, asigurând o recuperare rapidă, eficientă prevenind incidente similare în viitor. Acest proiect a fost adaptat în conformitate cu nevoile indentificate de guvernul Republicii Moldova în strânsă comunicare cu experții tehnici ai NATO. Un rezultat fructuos al proiectului respectiv este crearea Laboratorului de instruire în domeniul securității cibernetice la Universitatea Tehnică din Moldova, ce va sistematiza experiența dobândită în urma proiectului și, de asemenea, va aduce un aport în erudiția următoarelor generații.
3. c) Femeile, Pacea și Securitatea – La baza acestui proiect stă Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (RCSNU). Republica Moldova împreună cu NATO, conlucrează intens pentru implementarea prevederilor acestei rezoluții, prima perioadă stabilită fiind 2016-2018, iar următoarea perioadă desfășurându-se între anii 2023 și 2027. Potrivit rezoluției respective, femeile nu sunt doar beneficiare ale securității, ci și contribuie la asigurarea acesteia, o perspectivă ce cu siguranță urmează să modernizeze mentalitatea din Republica Moldova. Obiectivul acestui proiect constă în generarea unui cadru propice pentru o mai bună reprezentare a femeilor în sectorul securității și apărării, la nivel național, inclusiv în domeniul negocierilor conflictelor, cu scopul de a asigura securitatea și binele întregii societăți, indiferent de gen.

Concluzie

Sprijinul NATO și angajamentul său în raport cu Republica Moldova îi oferă Chișinăului capacitatea de a se dezvolta ca un actor independent și responsabil pe arena internațională. Acest parteneriat, accelerează în egală măsură dezvoltarea multidimensională a statului, consolidând și modernizând infrastructura critică, valorificând drepturile fundamentale ale omului, ceea ce crează un mediu sigur de dezvoltare a societății. Toate acestea demonstrează importanța dialogului și colaborării pentru promovarea valorilor comune de stabilitate și prosperitate.