Natalia Gherman: Perspectiva europeană a Republicii Moldova se va contura în 2015, la Riga
-
08 Noiembrie 2013 10:47
Interviu cu Natalia Gherman, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene realizat de Vasile State.
Suntem în preajma unui eveniment de o însemnătate deosebită pentru țara noastră. La sfârșitul acestei luni, la reuniunea de la Vilnius a Parteneriatului Estic, Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care include și Acordul de Liber Schimb. Care sunt, în mare, așteptările Chișinăului de la acest summit?
Așteptările Chișinăului sunt foarte bine, clar și demult definite: parafarea Acordului de Asociere care include și prevederile privind crearea Zonei de Comerț Liber Cuprinzător și Aprofundat între Republica Moldova și Uniunea Europeană. De asemenea, trebuie să menționăm un domeniu destul de important și anume recomandarea Comisiei Europene în ceea ce privește progresele înregistrate de Republica Moldova pe domeniul liberalizării regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Aici vreau să precizez că în cadrul summit-ului de la Vilnius nu se va lua decizia definitivă în privința liberalizării regimului de vize, însă se va face o evaluare a eforturilor Republicii Moldova și ale altor țări membre ale Parteneriatului Estic în ceea ce privește implementarea condiționalităților incluse în Planul de acțiuni pe domeniul mobilității cetățenilor. După cum cunoașteți, Republica Moldova este lideră în Parteneriatul estic în ceea ce privește succesele înregistrate în implementarea Planului de acțiuni și acea notă sau evaluare a Comisiei Europene, care va fi sub forma unei recomandări către Statele membre și Parlamentul European, ar trebui să fie una pozitivă. Ne așteptăm la o decizie favorabilă și din acest punct de vedere, acest summit este un eveniment foarte important, care va avansa Republica Moldova pe calea ei spre Uniunea Europeană, prin parafarea Acordului de Asociere, prin recomandarea pozitivă pe domeniul liberalizării regimului de vize. Prin urmare, această etapă este una extrem de importantă. Nu mai puțin importantă este și etapa care va urma, deoarece, după parafare, urmează semnarea Acordului de Asociere și așteptăm ca acest eveniment să se producă în perioada mandatului actual al Comisiei Europene. Ne dorim foarte mult ca actuala componență a Parlamentului Republicii Moldova să și ratifice acest acord de asociere. După semnarea Acordului, el va intra în implementarea provizorie, ceea ce ar însemna că procesul de ratificare în parlamentele naționale ale Statelor membre ale Uniunii Europene va urma, iar Republica Moldova, presupun că va fi foarte interesată să ratifice acest Acord cât se poate de repede.
Dumneavoastră ați urmărit, probabil, presa din ultimul timp. Agenda publică a fost și este dominată de tema summit-ului de la Vilnius. De ce, totuși, acest summit suscită un interes deosebit nu numai la Bruxelles, Chișinău, Tbilisi sau Kiev, direct vizate, dar și în alte capitale? De ce este atât de importantă această reuniune de la Vilnius?
Deoarece de când a fost lansat Parteneriatul Estic în 2009, țările incluse în acest program și-au ales propria cale de dezvoltare a relației cu Uniunea Europeană. Între timp, cele 6 țări s-au și divizat. Astfel, trei țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia – și-au declarat foarte clar obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, atunci când toate condițiile vor fi implementate, iar alte trei țări din cadrul Parteneriatului – Armenia, Azerbaijan și Belarus – și-au definit alt scop și alt obiectiv și nu se văd într-o perspectivă previzibilă, membre ale Uniunii Europene. Deci s-a produs o anumită diferențiere. Din 2009 încoace, țările care și-au declarat obiectivul de integrare europeană au avansat considerabil pe domeniul reformelor, a reformelor inspirate și susținute de Uniunea Europeană sau după modelul UE. Și în acest sens, mă voi referi, desigur, la Republica Moldova. Acest angajament, mai multe rezultate în ceea ce privește reforma regulatorie, în primul rând, au și fost reflectate în prevederile Acordului de Asociere, pe care am început să-l negociem din 2010, în prevederile Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb, precum și în angajamentele de implementare a Planului de acțiuni moldo-comunitar pe domeniul vizelor. Se definește o finalitate a acestei etape foarte importante, în fapt, etapa de bază. În cadrul summit-ului, Republica Moldova va parafa acest Acord, deci, există și un element de vizibilitate: finalizarea efortului prin vizibilitatea parafării. Deci, există o perspectivă foarte clară că după parafare, Acordul va fi semnat și va începe în perioada de implementare. Aceasta din urmă este, desigur, cel mai important angajament și, probabil, cel mai dificil. Pentru a implementa această agendă ambițioasă de reforme proeuropene, reflectate ca angajamente în Acordul de Asociere este nevoie de mobilizarea întregii societăți, clase politice în primul rând, e nevoie de definirea și mobilizarea mai multor resurse, e nevoie de crearea și consolidarea acestor alianțe și parteneriate pe care le are Republica Moldova în exterior. Aceasta, presupun, va fi o etapă și mai importantă care ne va apropia și mai mult de Uniunea Europeană din toate punctele de vedere.
Aveți în vedere, probabil, perioada septembrie – noiembrie 2014. Credeți că vom fi în stare la acel moment să semnăm Acordul de Asociere. Nu credeți că ne vom afla atunci într-un context nefavorabil, ținând cont de faptul că 2014 va fi un an electoral?
Dimpotrivă. Calendarul politic atât în Republica Moldova cât și în Uniunea Europeană a fost nu o singură dată discutat și coordonat între ambele părți. Îndată ce Acordul va fi parafat la Vilnius, urmează doar câteva proceduri pur tehnice înainte de semnare, care nu vor depinde de data alegerilor. Bineînțeles, că ne dorim ca semnarea să se producă până la declanșarea campaniei electorale, ceea ce este pe deplin realist și posibil. Procedurile tehnice, apropo, la care m-am referit sunt expertizări de ordin juridico-lingvistic și traducerea Acordului parafat în limbile oficiale ale Uniunii Europene. Practic, atunci când vor fi finalizate aceste proceduri, Acordul va fi și semnat. Perioada aproximativa pe care am stabilit-o pentru semnate este luna septembrie 2014. Atât pentru Republica Moldova cât și pentru Uniunea Europeană acest termen se consideră fezabil.
Spuneați, adineauri, că printre statele din cadrul Parteneriatului Estic s-a produs deja o anumită divizare, diferențiere a opțiunilor. Trei țări se declară gată să urmeze calea europeană, altele trei – nu. Când vom putea vorbi despre ireversibilitatea cursului european al Republicii Moldova. Poate că și noi, ne pomenim, într-o zi, că nu mai dorim să ne integrăm în spațiul european. La ce etapă vom avea siguranța drumului european?
Primul pas important spre ireversibilitatea integrării europene va fi tocmai semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și punerea lui în aplicare, mai întâi aplicarea provizorie și apoi cea definitivă. De atunci, vom intra într-o perioadă totalmente nouă în relația moldo-comunitară bazată pe criterii de angajament de ordin juridic. O prevedere a Acordului de Asociere include și mecanismul de soluționare a disputelor și mecanismul la care eventual pot recurge părțile atunci când o parte sau alte nu-și onorează angajamentele asumate. Aceasta înseamnă o etapă importantă și o seriozitate a intenției pe care o manifestăm în virtutea Acordului. Pe măsură ce vom implementa prevederile lui, Republica Moldova se va ancora tot mai mult în acest spațiu important economic, politic, valoric al Uniunii Europene, ceea ce va face, realmente, ireversibilă calea noastră spre Uniunea Europeană. După câțiva ani de implementare, să spunem, exemplară, la care noi aspirăm, vom evalua șansele noastre de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană, care va fi examinată de către Statele Membre, Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană. După o examinare minuțioasă se va lua decizia dacă Republica Moldova este eligibilă pentru statutul de țară-candidată la aderare sau nu. Și în cazul în care decizia fa vi favorabilă, Republica Moldova va intra în următoarea etapă de ireversibilitate – negocierile de aderare la UE.
Din câte se știe, la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius urmează să fie adoptată și o declarație comună. Există vreo probabilitate ca în textul acestui document să fie făcute aprecieri separate pentru fiecare din țările Parteneriatului? Care sunt așteptările Republicii Moldova?
Textul Declarației Summit-ului de la Vilnius se negociază chiar în acest zile la Bruxelles și Republica Moldova participă în procesul de negocieri. Pledăm, desigur, pentru reflectarea progreselor fiecărei țări pe o bază de diferențiere a eforturilor depuse, a rezultatelor înregistrate. Așteptăm, de asemenea, ca principiul ”more for more” (în traducere: mai mult pentru mai mult), adică mai multe reforme să aducă mai multă susținere financiară, să fie plenar reflectat ca principiu de bază a dezvoltării Parteneriatului Estic de mai departe. Ceea ce vă pot spune cu siguranță este că Republica Moldova va fi apreciată pentru cele mai importante progrese înregistrate în domeniul mobilității cetățenilor. Faptul că noi suntem lideri în implementarea Planului de acțiuni pe segmentul liberalizării regimului de vize în comparație cu celelalte state membre ale Parteneriatului, desigur, va fi reflectat în textul Declarației finale a Summit-ului. Îmi exprim speranța că va fi întrunit consensul necesar în ceea ce privește drumul de mai departe al fiecărui stat și către următorul summit al Parteneriatului Estic din 2015 care va avea loc la Riga, în capitala Letoniei, se va găsi o formulă ca cel puțin se va contura pe viitor reflectarea așa-numitei perspective europene a țărilor care își declară acest scop foarte clar, care sunt europene, doresc și sunt capabile de implementarea reformelor proeuropene, acestea fiind, în cele din urmă, criteriile de aderare. În Declarația Summit-ului de la Vilnius, probabil, nu se va reuși reflectarea acestei perspective pentru țările care, poate, ar merita acest lucru, la momentul actual. Se va face, însă, o platformă de discuții, o platformă, să spunem, ”vizionară”, astfel ca atunci când ne vom apropia de următorul summit în 2015, pe o bază, repet, diferențiată, această perspectivă europeană să fie menționată pentru Republica Moldova. Celelalte aspecte importante ale Declarației de la Vilnius pentru Republica Moldova sunt diferite domenii de cooperare sectorială cu Uniunea Europeană. Aici, iarăși, avem ce demonstra, întrucât pe domeniul liberalizării spațiului aerian între RM și UE, pe domeniul politicii de apărare și securitate comună, nu doar că am avansat în negocierea aranjamentelor juridice corespunzătoare, dar le-am și pus deja în aplicare. Primele curse aeriene low-cost între RM și UE au apărut deja, Republica Moldova a început deja să selecteze propriile contingente pentru a contribui la misiunile desfășurate de Uniunea Europeană în domeniul managementului crizelor civile și militare atât în Europa cât și în afara continentului. Avem mai multe aranjamente încheiate în domeniul energetic, pentru că am aderat la Tratatul cu privire la spațiul energetic comunitar și deja simțim acea importantă susținere și solidaritate din partea țărilor membre ale UE. Am început să ne conectăm și din punct de vedere infrastructural la piața comună europeană a gazelor naturale prin intermediul gazoductului Ungheni-Iași. Urmează și mai multe proiecte care ne vor conecta la spațiul comun european de energie electrică și așa mai departe. Și să nu uităm un domeniu la fel de important – spațiul comun de cercetare și inovare prin intermediul programului-cadru FP 7, la care Moldova aderat cu drepturi depline și beneficiază de aceleași drepturi și obligațiuni ca și Statele membre ale UE. Deci, pe toate domeniile sectoriale Republica Moldova încearcă să se conecteze cât se poate de mult și de activ. Acestea ar fi, de altfel, efectele vizibile ale implementării politicilor europene. Putem să mai vorbim și despre mobilitatea studenților, Erasmus, Erasmus+, Tempus. Am început să beneficiem de pe urma acestor schimburi de studenți. Trebuie să înțelegem că integrarea europeană este un proces atât de cuprinzător încât este practic imposibil de a identifica un domeniu unde n-am fi preluat standardele și normele UE. Deocamdată, mai mult la nivelul aproximării legislației la standardele acquis-ului comunitar, dar, repet, cel mai mare efort de implementare se va face după semnarea Acordului de Asociere.
Impresia generală este că Republica Moldova este un elev sârguincios care își face bine temele. Totuși, dacă e să ne amintim, Chișinăul a luat încă în 2005 cursul strategic spre UE și abia acum, în 2013 la Vilnius, suntem la etapa în care ne gândim doar la parafarea Acordului de Asociere. Ce ne-a lipsit în acești 7-8 ani să fim la o fază mai avansată în dialogul moldo-comunitar?
NG: Sunt sigură că Republicii Moldova îi lipsea atunci un angajament foarte clar în ceea ce privește implementarea reformelor pro-europene. Una e să declari gata să avansezi pe calea europeană și cu totul altceva e să și faci ceea ce este important pentru viitorul țării tale. Uniunea Europeană este un partener generos, dar totodată și foarte exigent. Atunci când declari că ai început reforma și te bucuri de anumite rezultate UE, de regulă, verifică acest lucru. Apropo, aceasta este principala condiție și pentru finanțarea domeniului respectiv de reformare. În cazul în care progresele declarate sunt diferite de cele realizate pe teren, procesul se oprește. Totodată, UE nu întotdeauna exercită acea presiune benefică asupra țărilor nu-și doresc acest lucru. Când există un angajament foarte sincer, autentic, susținut de majoritatea societății, presiunea benefică pentru a continua sau aprofunda reformele este auzită și înfăptuită. Atunci când nu există acest lucru, Uniunea Europeană încetează sau stopează relația din punct de vedere politic, ceea ce înseamnă că și programele de asistență financiare sunt oprite sau încetinite. Mi se pare că după 2005, anume acest lucru s-a întâmplat în relația dintre republica Moldova și UE.
Sinceritatea mesajului. Un mesaj clar spre Vest și același pentru Est. Poate și asta ne-a lipsit nouă. În același context, nu trebui să neglijăm faptul că opoziția comunistă se opune fățiș integrării europene și se declară favorabilă proceselor integraționiste euro-asiatice. Faptul că nu există un consens național între principalele forțe politice din țară, poate fi acesta un impediment în drumul nostru european?
Trebuie să reiterez și astăzi că din 2009 încoace, același mesaj a fost pronunțat și transmis de Chișinău atât la Moscova cât și la Berlin și la Bruxelles. Această abordare nu se schimbă și cred că nu se va schimba. Alegerea majorității societății noastre este foarte clar exprimată în componența Legislativului moldovenesc. Chiar dacă nu întreaga societate ar susține cursul nostru european, în prezent, majoritatea populației se pronunță foarte clar pentru Uniunea Europeană și reformele proeuropene. Să nu uităm că din 2009 am trecut nu printr-un singur scrutin electoral, ci prin mai multe și întotdeauna opțiunea a fost foarte clar exprimată în favoarea partidelor de orientare democratică proeuropene. Atâta timp cât majoritatea populației susține această alegere europeană, clasa politică este obligată cu fermitate și foarte energic să avanseze țara înspre UE. Aș prefera, bineînțeles, ca întreaga societate moldovenească să susțină acest demers, acest curs european și ar fi bine ca societatea moldovenească să nu fie manipulată cu premise, informații care, deseori, nu corespund realităților. Va trebui să ne mobilizăm la această etapă și mai mult, astfel încât să consolidăm mesajul nostru, să explicăm avantajele Uniunii Europene, ale reformelor europene, pentru fiecare dintre noi. UE rămâne a fi pentru noi cel mai convingător model de dezvoltare a țărilor europene care a existat cândva și nu cred că trebuie să căutăm altele. În alte modele am trăit deja și cunoaștem ce ar însemna acest lucru. Trebuie să ne modernizăm, în primul rând. Atunci când vorbim de Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb, vorbim nu doar despre angajamentele politice și alinierea politicilor noastre în domeniul justiției, afacerilor interne, luptei împotriva corupției, dar și de aderarea Republicii Moldova la acel spațiu economic european care se numește piața internă unde funcționează cu totul altfel de reguli. La momentul în care vom începe implementarea prevederilor Zonei de Liber Schimb nu va fi nicio diferență între modul în care vor funcționa afacerile în orice țară a UE și în Republica Moldova, modul în care vor fi protejate investițiile străine în UE și în RM, transparența în procesul decizional, domeniul concurenței, standardizarea, originea mărfurilor, domeniile extrem de importante pentru sănătatea noastră, precum sunt regulile fitosanitare. Atunci când vom fi obligați să producem altfel de produse pe care le vom putea exporta fără taxe în UE în primul rând le vom consuma noi, cetățenii RM, cea ce, desigur, va acționa benefic asupra populației, în ansamblu. Dacă e să ne referim și la mobilitatea sporită în condiții de securitate – liberalizarea regimului de vize. A trebuit să întreprindem mai multe acțiuni, facem multe reforme, în conformitate cu acel Plan de acțiuni moldo-comunitar ca Republica Moldova să devină un stat mult mai stabil și mai sigur. La momentul când vom începe a utiliza acest drept de călătorii fără vize în UE, beneficiul va fi văzut și resimțit de fiecare dintre noi. Și aici e vorba nu doar de un sentiment de ordin psihologic, de izolare, care se va sfârși odată și odată, dar și de beneficii pentru cetățeni de ordin economic. Oamenii de afaceri vor putea călători în UE pentru a studia, a investi, a prelua experiența … studenții, elevii, reprezentanții mass-media vor putea resimți efectele acestei decizii. De ce să căutăm alte modele, dacă suntem europeni și dacă țările care au parcurs acest drum înaintea noastră sunt destul de convingătoare.
Ați vorbit despre beneficiile de pe urma asocierii la UE. Totuși, spre exemplu, regiunea transnistreană nu dorește să facă parte din această zonă a valorilor și a standardelor europene și, dimpotrivă, se orientează spre Uniunea euroasiatică. Nu-și poate reproșa Chișinăul că n-a discutat suficient cu Tiraspolul, pentru a explica avantajele aderării la UE.
Eu personal nu am ce să-mi reproșez, deoarece, în calitatea mea de negociator-șef din partea Guvernului Republicii Moldova a Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb, la fiecare rundă a negocierilor Acordul de Liber Schimb, un element foarte important al Acordului de Asociere, îi invitam pe reprezentanții regiunii transnistrene. N-au lipsit nici de la o rundă, fie de la Bruxelles, fie la Chișinău, ceea ce denotă în primul rând curiozitatea și interesul lor de a afla ce se negociază între RM și UE. În același timp, aceasta denotă transparență și politică inclusivă a Chișinăului oficial în ceea ce privește negocierile cu UE și participarea în cadrul acestor negocieri a reprezentanților regiunii transnistrene. Dumnealor cunosc prevederile acestui Acord, participând fizic la toate rundele de negocieri și cunosc foarte bine ce impact ar avea acest acord în urma implementării. S-au făcut mai multe studii de evaluare a impactului, mai ales în urma implementării Zonei de liber schimb, atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului. Aceste studii, efectuate de experți autohtoni și internaționali, au ajuns la aceeași concluzie – implementarea Zonei de liber schimb va duce la o creștere constantă a economiei Republicii Moldova de 3 – 4 la sută și va consolida potențialul de export al mărfurilor moldovenești peste hotare până la 15%. Deci, aceste studii, făcute încă înainte de începutul implementării acordurilor respective, sunt foarte elocvente – comunitatea oamenilor de afaceri din regiune transnistreană este foarte interesată să afle mai mult și, în primul rând, de acele modele și instrumente de asistență pe care le va pune UE la dispoziția RM pe parcursul implementării Zonei de Liber Schimb. Am negociat, de asemenea, și o anumită perioadă de tranziție pentru anumite domenii, în ceea ce privește sectorul agrar, de exemplu, ca întâi de toate, să încercam să modernizăm domeniile respective, sa devină mai competitive, si apoi sa le liberalizăm. Deci, toate aceste elemente au făcut parte din procesul de negocieri care a durat 3 ani și jumătate. Regiunea transnistreană a fost invitată și a participat la negocieri. Faptul că administrația regiunii nu-și dorește să participe la acest efort benefic pentru toată țara, ține deja de agenda lor foarte specifică.
Și această agendă tine și de relațiile care există între Tiraspol și Moscova? Dacă privim mai profund, Federația Rusă și-a permis câteva declarații ale unor înalți demnitari care au criticat intențiile și aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Știm că țara noastră are relații comerciale importante cu Federația Rusă. Nu credeți, că am putea să ne așteptăm la degradarea raporturilor moldo-ruse, mai ales în lumina evoluții din septembrie – octombrie 2013?
Bineînțeles, există o presiune vizibil din partea rusă, în ceea ce privește dezvoltarea acestei relații comercial-economice, în primul rând. Însă, din punctul meu de vedere, atât Republica Moldova cât și Federația Rusă vor avea doar de câștigat în urma implementării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Atunci când un partener devine mai transparent, mai bine pregătit pentru a face față concurenței care există în lumea modernă, el devine un partener mai sigur, stabil și atractiv. Noi nu avem de gând să întrerupem relația pe care o avem cu Federația Rusă în cadrul Acordului cu privire la comerțul liber, care a existat și există între cele două state. Apreciem oportunitatea de a dialoga și de a face comerț atât cu piețele din Est cât și cu cele din Vest. Din punctul nostru de vedere, alegerea fermă, suverană a Republicii Moldova în favoarea modelului european, n-ar trebui sa fie privită negativ de către Moscova. Despre acest lucru discutăm în cadrul relației noastre bilaterale, care este foarte pragmatică, mai ales din 2009 încoace. Îi invităm pe partenerii ruși la consultări pe diferite teme și subiecte ale relației bilaterale, și încercăm să le explicăm că ceea ce se întâmplă în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, niciodată nu va influența negativ conținutul relației cu Federația Rusă. Vom vedea ce se va întâmpla în perioada post-Vilnius, însă, cu cât mai multe etape vom parcurge în ireversibilitatea cursului european al Republicii Moldova, cu atât mai pragmatică și corectă va deveni și relația cu Federația Rusă. Actuala etapă este mai sensibilă și mai dificilă. Pe măsură ce vom avansa în implementarea etapelor cursului ales, totul va fi mult mai transparent și mult mai predictibil, într-un fel, în relația moldo-rusă.
România este prima și unica țară din Uniunea Europeană cu care Republica Moldova se mărginește, și nu oricare țară, ci una de care este legată prin identitatea de limbă, istorie, cultură… În ce măsură contează Chișinăul pe sprijinul României în parcurgerea acestor etape dificile ale drumului spre integrarea europeană?
Această relație dintre Republica Moldova și România este, de fapt, crucială, pentru succesul, demersului proeuropean al Chișinăului. Ne bucură faptul că relațiile la nivel politic, la nivel de societate, sunt deja transformate în proiecte concrete pe care le desfășurăm, ca să dau exemplul gazoductului Ungheni-Iași care, din punct de vedere infrastructural, ne va conecta prin România la piața energetică comună a gazelor naturale din Uniunea Europeană. Foarte multe proiecte sunt în curs de desfășurare. Aș vrea să mă refer la apropiata vizită la Bruxelles, a premierilor Victor Ponta și Iurie Leancă, pe 15 noiembrie, cu demersuri comune adresate Comisiei Europene și instituțiilor financiare internaționale în susținerea multiplelor proiecte de conectivitate a Republicii Moldova, prin intermediul României, la spațiul european. România, ca stat membru al UE care promovează si o politică clară de susținere a integrării europene a Republicii Moldova, desfășoară mai multe programe de asistență în domeniul dezvoltării, chiar din banii cetățenilor români. Apreciem foarte mult această asistență, coordonăm foarte bine toate domeniile unde lucrăm împreună cu colegii români. Personal mă bucur de o relație foarte amiabilă și constructivă cu colegul meu, domnul Titus Corlățean. Apropo, el va veni în vizită la Chișinău pe data de 19 noiembrie. Desigur, nu este prima vizită în acest an a domniei sale la Chișinău și, la fel, eu am fost la București, nu o singură dată, pe parcursul anului. Suntem în contact permanent și mă bucură faptul că nu doar șefii diplomațiilor ambelor state sunt în contact, dar și celelalte ministere, agențiile, parlamentele desfășoară o activitate comună foarte intensă. Agenda bilaterală între Republica Moldova și România înseamnă și agenda europeană a Republicii Moldova și susținerea acordată de colegii din România.
Să revenim la tema Summit-ului. Vilnius-2013 poate fi un nou început pentru Republica Moldova, așa precum am sugerat și noi prin sloganul campaniei realizate de Radio Chișinău, astfel ca într-o zi să ajungem și noi în familia europeană, după cum își dorește majoritatea populației din Republica Moldova?
Da. Aș răspunde afirmativ și aș susține acest motto promovat de Radio Chișinău. Prin parafarea Acordului de asociere, prin evaluarea progreselor pe domeniul mobilității cetățenilor, se va da o notă, una foarte importantă a efortului Republicii Moldova de reformă proeuropeană și de avansare către UE. Este o etapă, nu este finalitatea procesului. Este, probabil, începutul unui proces de durată, totodată, care se conturează tot mai bine și mai bine ca pași, ca etape și ca perioadă de timp. Aș vrea să vrea să cred că la următorul eveniment, la Summit-ul de la Riga din 2015, Republica Moldova va fi mult mai bine pregătită pentru următoarele etape, sperăm, etape de aderare la UE.
Doamna Natalia Gherman, Vă mulțumesc pentru amabilitatea acestui interviu pentru Radio Chișinău și vă doresc Dumneavoastră și echipei dvs. succese mari pentru binele Republicii Moldova.