Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a câștigat proiectul ”Ținutele istoriei VI. Personalitățile Unirii”, depus la Administrația Fondului Cultural Național din România și a primit finanțare de peste 43.000 de lei pentru a achiziționa costumația necesară pentru zece personalități care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, scrie Mediafax.

Cele zece personalități ale Unirii, care au fost ”readuse la viață”, sunt Iuliu Maniu, Gheroghe Pop de Basesti, Vasile Goldis, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazar, Elena Pop, Samoila Marza. Acestea au fost prezentate, miercuri, la Sala Unirii din Alba Iulia.

Istoricul Muzeului Național al Unirii, Tudor Roșu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că se dorește mărirea efectivului de personalități ale Marii Unirii, astfel încât, la 100 de ani de la Marea Unire să poată fi reconstituită parțial ziua de 1 Decembrie 1918, inclusiv prin discursuri și ședințe.

”Proiectul câștigat este dedicat personalităților Unirii. Sunt 10 personalități care au fost readuse la viață, dar scopul este să mărim efectivele cât se poate de mult până la 1 Decembrie 2018. La aceste personalități sperăm că se vor adăuga și altele, oameni care sunt, poate, la fel de importanți, dar atât au fost posibilitățile momentan. Asta a prevăzut proiectul Administrației Fondului Cultural Național pe care l-am câștigat anul acesta. Urmează să mărim efectivele, la 1 Decembrie 2018 vom atinge efectivul maxim și vom încerca, în Sala Unirii, să reconstituim cât mai amplu ceea ce s-a petrecut la 1 Decembrie 1918. E vorba de ședința Adunării Naționale din Sala Unirii, dar și alte momente”, a spus Tudor Roșu.

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar, denumită ulterior Sala Unirii, s-au adunat cei 1.228 de delegați aleși din toate categoriile sociale și veniți de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naționale s-a prezentat Rezoluția de Unire care cuprindea un amplu și avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluția adoptată de Marea Adunare Națională, primită cu entuziasm de mulțimea masată pe întinsul platou din spatele cetății, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România și a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societății românești.

Rezoluția Marii Adunări Naționale a fost citită delegaților de către Vasile Goldiș, iar apoi a fost votată.

Sala Unirii din Alba Iulia a fost aleasă să găzduiască Marea Adunare Națională deoarece era cea mai mare clădire din Alba Iulia la acea vreme, potrivită pentru un astfel de eveniment. Construcția este una impunătoare, fiind înconjurată de peste 20 de busturi ale unor personalități care au avut implicare directă în Unire, între care Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Goldiș sau Iosif Jumanca.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a reînființat, din diverse surse de finanțare, mai multe trupe, între care: Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum (romanii), Lupii Apoulonului (dacii), Ludus Apulensis (gladiatorii), Magna Nemesis (dansatoarele), personajele istorice (Horea, Avram Iancu, Mihai Viteazul etc.), dar și Garda Națională de la Alba Iulia sau Legiunea Română de la Alba Iulia (formațiune care a organizat în 1918 Marea Adunare Națională și a asigurat paza municipiului).