Prima lucrare științifică referitoare la eșantioanele aduse de Chang'e-5, intitulată "Vârsta și compoziția bazalturilor tinere de pe Lună, evaluate din probele aduse înapoi de Chang'e-5", a fost publicată online, vineri, în jurnalul Scienc, noteaă sursa citată. 

Lucrarea a fost semnată de cercetători de la Institutul de Geologie din cadrul Academiei de Științe Geologice din China și alte instituții internaționale.

Potrivit cercetării, sonda chineză Chang'e-5 a atins solul selenar în regiunea Oceanus Procellarum, care găzduiește concentrații ridicate de elemente care generează căldura prin descompunere radioactivă de lungă durată și care ar fi putut susține o activitate magmatică prelungită pe fața apropiată a Lunii.

Datele orbitale indică faptul că lavele bazaltice din Oceanus Procellarum sunt cele mai tinere unități vulcanice de pe Lună. Sonda Chang'e-5 a colectat probe din aceste lave bazaltice selenare și le-a adus pe Pământ, scrie Agerpres.

Oamenii de știință au analizat două fragmente din eșantioanele aduse de Chang'e-5 și au identificat minerale comune în bazaltele selenare, cum ar fi clinopiroxen, plagioclază, olivină și ilmenit, existând și cantități mici de cuarț și cristobalit.

Studiul a dovedit că în urmă cu 1,96 miliarde de ani exista încă activitate magmatică pe Lună, oferind dovezi esențiale pentru studiul evoluției satelitului natural al Terrei, a precizat CNSA.

Momentul în care a încetat activitatea magmatică pe Lună este una dintre problemele majore din istoria sa evolutivă.

După analiza compoziției chimice a rocilor, s-a descoperit că probele erau cu 1 miliard de ani mai "tinere" comparativ cu rocile colectate anterior de pe Lună, a notat profesorul Alexander Nemchin de la Centrul de Științe Spațiale și Tehnologie din cadrul Universității Curtin din Australia, autorul principal al cercetării.

Studii anterioare efectuate asupra eșantioanelor selenare nu au identificat nicio activitate magmatică cu o vechime mai mică de 2,9 miliarde de ani pe Lună.

Gretchen Benedix, coautoare a cercetării, de la același centru australian pentru cercetări spațiale a declarat că noile rezultate vor oferi oamenilor de știință mai multe puncte de calibrare pentru cronologia craterelor, permițându-le să ajungă la concluzii mai precise și de o rezoluție mai bună în ceea ce privește vechimea suprafețelor planetare.

"Aceste rezultate confirmă ceea ce experții au prezis în urmă cu mult timp pe baza imaginilor obținute de la distanță ale Lunii și suscită întrebări suplimentare cu privire la motivul existenței acestor bazalturi tinere", a spus Benedix.

Cercetătorii vor încerca mai departe să găsească un mecanism care să explice modul în care această încălzire relativ recentă a Lunii ar fi putut susține formarea magmelor bazaltice cu temperaturi care depășesc 1.000 de grade Celsius și care, în final, îi va ajuta pe specialiști să îmbunătățească datarea întregului sistem solar.

La 12 iulie 2021, China a livrat aproximativ 17 grame de eșantioane selenare aduse pe Pământ de sonda Chang'e-5 către 13 instituții care au depus cereri la Centrul pentru explorare selenară și spațială al CNSA pentru a utiliza probele în scopuri de științifice.

Sonda Chang'e-5, cuprinzând un orbitator, un modul de aselenizare, un modul de ascensiune și o capsulă de retur, a fost lansată pe 24 noiembrie 2020. Capsula de retur a aterizat în regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei pe 17 decembrie, cu aproximativ 1.731 grame de eșantioane selenare.