Moscova nu va permite liderilor transnistreni să atenueze prea mult criza din stânga Nistrului până în momentul când aceasta se va revărsa și peste Nistru, atenționează jurnalistul  Valeriu Vasilică într-o analiză IPN... Moscova a ales foarte bine momentul în care să sisteze livrarea gazelor către regiunea transnistreană: în plină iarnă, în ziua închiderii tranzitului prin Ucraina, dar și în preajma viitoarelor alegeri parlamentare în Republica Moldova. Toate acțiunile Rusiei de până acum, inclusiv în cazul referendumului și al alegerilor prezidențiale din anul trecut, ne conduc la gândul că Moscova nu va renunța la scopul său strategic de a înlocui guvernarea actuală pro-europeană cu una de orientare pro-rusă. Iar acest lucru se poate produce doar prin provocarea unor nemulțumiri mari în rândul electoratului moldovenesc, iar provocarea unei crize sau catastrofe umanitare în Transnistria care să se extindă cu timpul și peste malul drept al Nistrului este calea cea mai sigură, din punctul de vedere al Moscovei. Crede cineva că Rusia a renunțat la tentativele sale de a readuce Republica Moldova în sfera sa de influență? Crede cineva că Rusia este capabilă să renunțe la acest scop strategic al ei, iar pentru aceasta să revină la livrarea gazelor în timpul apropiat „pentru a salva Transnistria, cetățenii și concetățenii ruși”, sabotându-și propriul interes de a răsturna actuala guvernare prin alegerile de la mijlocul anului curent? Răspunsurile sunt mai degrabă negative și atunci liderii de la Tiraspol, parte a cârdășiei rusești, nu au cum întreține o comunicare cu Chișinăul mai degrabă decât după acele alegeri parlamentare. Și tot mai degrabă că Moscova nu le va permite acestora să atenueze prea mult criza din stânga Nistrului până ca aceasta să se reverse și peste Nistru. În acest sens, cârdășia dintre Moscova și Tiraspol se pare că va merge „până la sfârșit”, adică până vor fi anunțate rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare, atenționează autorul.

Republica Moldova, o „cetate” asediată de Rusia. În contextul crizei energetice, moldovenii realizează mai mult ca niciodată cât de importantă este conectarea Republicii Moldova la rețelele energetice din România, observă publicistul Vitalie Ciobanu, într-un comentariu pentru DW. Sistarea totală a gazelor de la 1 ianuarie 2025 pentru Republica Moldova, afectând dramatic regiunea de peste Nistru unde se prefigurează o catastrofă umanitară, demonstrează valoarea extraordinară a ajutorului pe care îl acordă România. Prin contrast, decizia Moscovei subliniază cinismul îngrozitor al regimului Putin, care îi sacrifică, fără niciun regret, pe "cetățenii Federației Ruse" (cum accentuează mereu diplomația lui Lavrov și Zaharova), în numele planurilor sale expansioniste. Locuitorii din stânga Nistrului sunt ostaticii geopolitici ai Rusiei, care i-a condamnat la sărăcie lucie și le-a anulat toate drepturile cetățenești. Și acum Kremlinul a declanșat criza energetică din stânga Nistrului pentru a provoca revolte sociale și schimbarea puterii de la Chișinău în urma alegerilor parlamentare din acest an, instalarea unui guvern pro-rus și folosirea Republicii Moldova ca rampă de lansare a unor atacuri împotriva Ucrainei. Rusia aplică o strategie cunoscută de milenii de toți agresorii: îi înfometează pe locuitorii cetății asediate, îi aduce la marginea colapsului, pentru ca, înfățișându-se ca salvator de la dezastrul pe care tot ea l-a provocat, să primească cheile orașului de la facțiunea trădătoare.  Opoziția Tiraspolului față de ofertele de ajutor ale Chișinăului, minciunile sfruntate pe care le proferează șeful separatist Krasnoselski, acuzațiile sale la adresa Republicii Moldova, demonstrează că nu-i pasă de nevoile și sacrificiile populațieipe care pretinde că o administrează, ci execută agenda stăpânilor săi de la Moscova. Trebuia să vină o catastrofă umanitară în stânga Nistrului ca să demaște, pentru cine se mai îndoia, esența acestui regim-marionetă.

„Obiectul de joc” al rușilor îl reprezintă alegerile parlamentare viitoare, atenționează în Ziarul de Gardă experta Ana-Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură și fondatoare a Expert Forum România.  „Gazprom, pur și simplu, vrea să genereze mari tensiuni sociale înainte de alegerile parlamentare. Ei puteau să continue livrările de gaz, nu exista niciun impediment tehnic, puteau să facă lucrul acesta, puteau să rezerveze capacitate pe TurkStream și să continue livrările, indiferent de întreruperea tranzitului prin Ucraina, dar nu au făcut-o. Și acesta este scopul – să rămână lumea în frig și beznă și lucrurile acestea să fie aruncate în capul Chișinăului. E o combinație de criză reală cu împachetare într-o poveste care este complet falsă și propagandistică, tocmai pentru a stabili câmpul informațional potrivit înaintea alegerilor”, consideră Ana-Otilia Nuțu.  „Este foarte important să se înțeleagă că pe malul drept există soluții, susține experta, și chiar dacă vor fi costuri mai mari, există și sprijin din partea Uniunii Europene, și din partea României, și  din partea Ucrainei... Experta mai subliniază că, pe termen lung, oricum, regimul separatist nu are cum să supraviețuiască fără gazul rusesc. Soluția mare trebuie să vină cu desființarea regimului separatist, retragerea soldaților ruși.

Expertul Anatol Țăranul spune la Europa Liberă că regiunea separatistă Transnistria va deveni un element de negocieri într-un viitor tratat de pace în Ucraina, iar la pace s-ar putea ajunge în acest an.  Anatol Țăranu este de părere că relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului vor depinde, în mare măsură, de evenimentele din Ucraina și de felul în care va fi negociat un viitor tratat de pace pentru Ucraina. „Astăzi nimeni nu poate să spună dacă Transnistria va fi în coșul de cedări pe care le va face Occidentul sau, invers, în coșul de cedări pe care le va face Rusia”, menționează Anatol Țăranu. El consideră că „pentru a garanta un nivel de sustenabilitate” a păcii în Ucraina, rușii vor cere ca influența și prezența lor militară în Transnistria să fie păstrate. Anatol Țăranul susține că, deși este un jucător mic în asemenea scenarii, R. Moldova trebuie să aibă „o poziție clară” atunci când marii decidenți vor încerca să ajungă la o înțelegere „pe contul nostru”. Această poziție a Chișinăului trebuie anunțată din timp, însă, deocamdată, „poziția noastră [în acest sens] este una pasivă, dar nu activă.”