În perioada interbelică, la Nisporeni, pe atunci comună în componența județului Lăpușna, a existat un monument al Regelui Ferdinand I – Întregitorul României Mari. Bustul din bronz al Regelui sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire de la 1918, a fost modelat, de vestitul sculptor Alexandru Plămădeală, ca un simbol al ”veșnicii Uniri și a recunoștinței basarabenilor pentru eliberarea de sub jugul rusesc”, după cum se menționează în documentele vremii.

Actualul monumentul de la Nisporeni, este realizat la inițiativa unui grup de tineri originari din oraș, cu sprijinul financiar a unui donator din România, a declarat pentru Radio Chișinău primarul orașului Nisporeni, Grigore Robu.

”Postamentul din piatră și bustul din bronz este realizat de maeștri din Republica Moldova. Este un monument istoric care vine să confirme o dată în plus originea neamului nostru. Așa cum buneii noștri făceau parte din marele județ Lăpușna, parte integră a României, sper și astăzi, prin acest mic simbol, să facem un pas care să spună clar tuturor originea noastră națională, istorică și etnică”, a declarat Grigore Robu.

Și la Ialoveni, unde în perioada interbelică a existat un bust al Regelui Ferdinand I al României, lucrările sunt pe ultima sută de metri.
Instalarea postamentului bustului Regelui Ferdinand I, la Nisporeni

Un monument asemănător celui dezvelit în preajma Arcului de Triumf din centrul Chișinăului în 1938, ar putea fi înălțat din nou în capitală. În urma unui concurs organizat de Societatea cultural-istorică ”Mihai Viteazu” și Fundația ”Constantin Stere” din România, a fost ales câștigător proiectul sculptorului George Dumitru. 

”Se împlinesc 100 de ani de la anul în care Basarabia, prin vocea Sfatului Țării cerut Unirea cu România, la 27martie 1918.  Ne dorim ca  în anul 1918 să fie din nou instalat monumentul lui Ferdinand I, regele în timpul căruia s-a înfăptuit reunificarea pașnică a poporului român din toate ținuturile”, a declarat Mircea Cosma, președintele Societății ”Mihai Viteazul”.
Comisia pentru alegerea machetei la Casa-muzeu Constantin Stere din Bucov, Ploiești.

Ferdinand I a fost rege al României între anii 1914-1927. În 1922 a fost încoronat ca primul Rege al României Mari. A realizat reforma agrară și cea electorală și a întreprins mai multe acțiuni pentru consolidarea statului național unitar român.

În perioada interbelică, monumente ale regelui Ferdinand I au existat în Rezina, Ialoveni, Nisporeni, Ismail și Chișinău.
Sursa: Facebook/Vitalie Ciugureanu. Monumentul Regelui Ferdinand I din Chișinău, România, 1939.

Distrugerea monumentelor care aminteau de identitatea românească a basarabenilor a fost parte a campaniei de ștergere a memoriei colective și crearea a unei false identități de către forțele de ocupație sovietică, susține istoricul Ion Negrei.

”Odată cu intrarea sovieticilor în Basarabia și care îi considerau fasciști pe toți ceilalți care nu erau sovietici, s-a început și această campanie de distrugere. Prin aceasta s-a șters și o pagină de memorie, deoarece aceste monumente arătau faptele petrecute aici, erau de identitate românească, ceea ce sovieticii nicidecum  nu puteau să admită în acest spațiu al Basarabiei în perioada sovietică”, a declarat Ion Negrei.

Alături de monumentele închinate Regelui Întregitor distruse de sovietici, este și  Turnul Dezrobirii, monument ridicat în cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupația sovietică de către trupele române, în vara anului 1941, și dispărut fără urmă. O soartă similară au avut multe biserici, mănăstiri, cimitire.

Pe teritoriul Basarabiei au existat peste 240 de cimitire și memoriale militare ale  eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Doar 10 dintre ele au fost reabilitate, în majoritatea cazurilor cu susținere financiară din partea României. În perioada sovietică pe osemintele acestor soldați au fost construite grajduri, ferme sau abatoare.