Premierul Maia Sandu explică de ce a venit cu modificările la Legea Procuraturii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și de ce nu s-a consultat în acest sens cu PSRM și cu șeful statului, scrie Ziarul Național. ”Era clar că pe partea cealaltă (în domeniul justiției), având în vedere anumite jocuri, făcute pe sub masă, există frică de justiție adevărată”, a declarat Maia Sandu la Pro TV, referindu-se la judecătorii care se opun cu vehemență reformei. În acest sens, Maia Sandu a afirmat că deține informații potrivit cărora unii judecători toxici ar fi avut întâlniri cu persoane din echipa lui Igor Dodon, acesta fiind, inclusiv, un argument al proiectului pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Pe de altă parte, președintele Igor Dodon spune, la N4, că nu o va mai accepta pe Maia Sandu în calitate de prim-ministru, în cazul în care Guvernul va cădea, iar PSRM și Blocul ACUM vor conveni să formeze o nouă majoritate parlamentară. De asemenea, Dodon a spus că în niciun caz nu-l va accepta pe Andrei Năstase în calitate de ministru al Afacerilor Interne, dar nici în calitate de procuror general, în cazul în care va fi propus pentru această funcție, mai scrie Ziarul Național.

Andrei Năstase respinge zvonurile că ar putea candida la funcția de procuror general, întrucât este lider al unui partid politic ceea îl împiedică să acceadă într-o astfel de funcție, după cum a declarat la Moldova 1, citat de TV8. Politicianul a sugerat că PSRM a fost bulversat de acest zvon, dar a dat asigurări că nu va candida la funcția de procuror general, iar alți oameni potriviți pentru șefia Procuraturii se vor găsi în scurt timp.

Analistul de la București, Dan Dungaciu, califică criza politică de la Chișinău drept o confruntare dintre premier și președinte, care va decide în final dacă Maia Sandu își asumă „să devină o Margaret Thatcher” sau își acceptă condiția de subordonare față de Igor Dodon. Dungaciu a comentat pentru Cotidianul situația politică de la Chișinău, menționând că „ce face în acest moment Maia Sandu este foarte bine”. „Bătălia pentru procurorul general este un pretext , un pretext de a-ți arăta forța și de a domina în această relație nefirească între Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor”, crede analistul. În opinia sa, ”Maia Sandu a decis să pună piciorul în prag și să nu-i permită domnului Dodon să obțină o victorie politică, fie ea și simbolică. (…) Dodon, la rândul lui, dorește să câștige această bătălie politico-simbolică pentru a arăta cine este masculul alfa în această relație, adică cine controlează politic relația dintre Blocul ACUM și PSRM”, mai opinează Dan Dungaciu.

TVR Moldova îl citează pe unul dintre candidații la funcția de procuror general, expertul în politici publice, Ștefan Gligor, care spune că pasul Guvernului este unul curajos și necesar. Mai mult decât atât, avocatul a menționat că e timpul de clarificat dacă în coaliția PSRM-ACUM există susținere pentru reforma justiției sau se mimează procesele și se încearcă instituirea unui nou format de control politic al autorității judecătorești și Procuraturii.

Adevărul îl citează pe avocatul Ion Dron, care consideră că Maia Sandu a încălcat grav Constituția când Guvernul și-a asumat răspunerea pentru Legea Procuraturii. El susține că premierul, potrivit Constituției, nu poate selecta candidații la funcția de procuror general, pentru că această atribuție îi revine Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Moldova.org arată ”Cum se numește procurorul general în alte țări ale lumii?”. Trebuie de menționat că în majoritatea țărilor lumii desemnarea procurorului general este în general o decizie politică asumată fie de șeful statului, fie de Parlament sau Guvern, în funcție de regimul de guvernare. De exemplu, în Marea Britanie procurorul general este un funcționar politic cu obligațiuni juridice. Practica de numire a procurorului general de către Guvern este o practică obișnuită în țări cum ar fi Suedia, Franța sau Austria. În Portugalia, procurorul general este numit și revocat de către președintele Republicii, la propunerea Guvernului. În Danemarca, numirea procurorului general („avocatul regal”), precum și funcțiile de procuror șef, se face de către rege la propunerea ministrului Justiției.

Anticorupție.md relatează despre ”Istoria unei mite pentru procurori”, fiind vorba despre o remunerare de 235 de mii de euro, care i-ar fi determinat pe procurorii anticorupție să înceteze urmărirea penală și să-l elibereze din arest pe un om de afaceri, suspectat de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Iar Ziarul de Gardă notează că gestul lui Igor Dodon, care a sărbătorit la Tighina, împreună cu Vadim Krasnoselski, „Ziua unității naționale” – o sărbătoare de stat a Federației Ruse, a scandalizat opinia publică de la Chișinău și din afară. Publicația oferă mai multe opinii în care se subliniază că Igor Dodon slujește, de fapt, interesele Federației Ruse.