Europa Liberă amintește în acest context că fostul șef al diplomației moldovenești, Nicolae Țîu, care a fost și ambasador în SUA, declara că americanii au insistat mult timp, inclusiv secretarul de stat american de atunci, James Baker, care a vizitat Chișinăul în februarie 1992, ca Republica Moldova să ratifice Protocolul de la Alma-Ata, care punea bazele creării Comunității Statelor Independente (CSI), ca o condiție sine qua non de recunoaștere diplomatică de jure și deschiderea ambasadei americane în Republica Moldova. A urmat vizita secretarului de stat al SUA, Madeleine Albright, din septembrie 1994, care a avut loc într-un moment de maximă importanță pentru dezvoltarea tânărului stat ex-sovietic. (…) Republica Moldova a fost vizitată și de vicepreședintele american Joseph Biden în martie 2011, notează Europa Liberă.

Presa de la Chișinău scrie despre anunțul de ieri al liderilor coaliției de guvernare privind reforma justiției. ”Dodon a desenat pe o foaie cum trebuie să arate reforma justiției: „Vrem să-i evaluăm pe toți de sus în jos”, titrează Adevărul. Ministerul Justiției a prezentat miercuri, 28 august, conceptul de reformă al justiției, eveniment la care a fost prezent și Igor Dodon. În discursul său, președintele țării a prezentat o foaie A4, pe care era desenată chiar de dânsul schema despre cum trebuie să arate reforma justiției, în opinia socialiștilor. „Ceea ce ne-am propus noi, comisia de evaluare trebuie să înceapă evaluarea de sus în jos. Evident ne punem ca scop să ajungem și la judecătorii de jos”, a declarat Igor Dodon.

”Selectarea viitorului procuror general, anevoioasă pentru guvernarea PSRM – Blocul ACUM”, conchide și Cotidianul. Următorul procuror general ar putea fi selectat după o implicare mai mare în proces a Ministerului Justiției. Cel puțin asta prevede noul proiect al reformei justiției, prezentat astăzi de ministra Olesea Stamate. În același timp, șeful statului Igor Dodon spune că sunt câteva păreri diferite față de opinia Guvernului, în ceea ce privește selectarea viitorului șef al Procuraturii Generale. Conform conceptului, procurorul general va fi ales de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în baza unei liste scurte propuse de Ministerul Justiției, care va organiza un concurs în acest sens, în condițiile în care în prezent procurorul este ales direct de CSP.

Și Ziarul de Gardă explică ”Ce presupune noul concept al reformei în sectorul justiției”. Astfel, la Curtea Supremă de Justiție se propune reducerea numărului de judecători de la 33 la 17, în urma unei evaluări a acestora de către o comisie formată din 18 membri, dintre care șase vor fi experți europeni. În ceea ce privește Procuratura Anticorupție, s-a propus ca această instituție să se concentreze pe investigarea cauzelor de corupție mare, iar o parte din competențele actuale să fie transferate către Centrul Național Anticorupție (CNA). Cu referire la CSM, ministra Olesea Stamate a propus completarea numărului membrilor CSM cu încă trei membri, profesori titulari, doi dintre care să fie numiți de Guvern și unul de Președinție. Schimbările de la CSP presupun și ele suplinirea numărului de membri cu încă doi reprezentanți ai societății civile, dintre care unul să fie desemnat de Guvern.

TVR Moldova îl citează pe fostul premier democrat, Pavel Filip, care a afirmat într-un interviu că ”PD „a greșit” între 7 și 14 iunie, dar a predat puterea pașnic”. Întrebat ce a discutat cu fostul președinte al României Traian Băsescu la București, Filip a spus că au fost discutate mai multe subiecte despre situația politică din Republica Moldova. Ulterior Pavel Filip a fost întrebat dacă Băsescu își menține declarațiile de la 7-8 iunie de la TVR MOLDOVA, unde spunea că PDM și Vlad Plahotniuc au recurs la o lovitură de stat, Pavel Filip a spus: „Eu cunosc acele declarații ale domnului Băsescu. Da, domnia sa a reiterat că Partidul Democrat a greșit politic în acea perioadă. Eu îmi amitesc foarte bine acea perioadă când pe de o parte stăteau în picioare hotărârile Curții Constituționale, iar pe de altă parte aveam acea presiune care creștea”.

”Fără Porsche-uri de 11 mii de lei? Cum pot fi determinați demnitarii și funcționarii publici să declare valoarea reală a bunurilor”, titrează Moldova Curată. Autoritatea Națională de Integritate vrea modificarea legislației care permite declararea bunurilor imobile și mobile la prețuri cu mult sub valoarea lor de piață, metode prin care pot fi ascunse eventuale averi nejustificate sau venituri ilicite. ANI intenționează să înainteze o propunere în acest sens Ministerului Justiției, care să stabilească, eventual, ce norme ar urma să fi modificate, pentru a acoperi această breșă legislativă. Moldova Curată a publică opiniile mai multor experți pe marginea acestui subiect.