Noul Parlament – între perspective și priorități – titrează Veridica. Analistul Politic Ion Tăbârță opinează că mandatul parlamentului de legislatura a XII-a va fi unul mai complicat în comparație cu cel anterior. Majoritatea pentru PAS nu mai este atât de confortabilă, dar și complexitatea politică a opoziției a crescut. Spre deosebire de legislativul trecut, în care opoziția a lipsit practic cu desăvârșire, acum ea va fi una vocală și dornică de afirmare. Va fi mai bătăioasă, de aceea și calitatea actului legislativ trebuie să crească, iar majoritatea parlamentară să-și ridice activitatea legislativă la un nivel calitativ mai înalt. Pe lângă relația cu opoziția, actualul mandat va fi mai complicat pentru PAS, deoarece va trebui să livreze rezultate concrete în ceea ce privește două aspecte esențiale: 1) deschiderea și închiderea capitolelor în procesul de negociere cu UE; 2) creșterea bunăstării oamenilor, condiție primordială pentru guvernare dacă vrea să aibă susținerea cetățenilor în procesul de integrare europeană. În plus, nu trebuie uitat de Rusia, care a suferit un eșec usturător pe 28 septembrie a.c., dar asta nu înseamnă că Moscova a cedat deja și că va lăsa Chișinăul să se integreze în liniște în UE, a mai spus Ion Tăbârță.

Jurnaliștii de la Zona de Securitate observă că în Parlament nu mai există o comisie specială pentru reintegrare. În Parlamentul noului legislativ au fost create 12 comisii permanente — cu una mai mult decât anterior. Totuși, deocamdată nu se știe dacă va fi creată o comisie specială pentru monitorizarea și controlul parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova. Comisia specială pentru reintegrare a fost creată în noiembrie 2021. Ea monitoriza activitatea Guvernului în acest domeniu, audia rapoartele autorităților competente și evalua procesul de implementare a politicii de restabilire a integrității teritoriale a țării, amintește Zona de Securitate. Acum, controlul asupra procesului de reintegrare, probabil, va fi distribuit între alte comisii de profil.  

Programul de guvernare propus de premierul desemnat, Alexandru Munteanu, pare a fi pregătit în grabă și conține multe generalități, scrie Jurnal.md. Expertul economic Marin Gospodarenco a menționat în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV că programul de guvernare prezentat opiniei publice este succint, incomplet și pare realizat în grabă. Pe de altă parte, deputatul PAS, Adrian Baluțel, a declarat că programul conține promisiunile partidului de guvernare făcute în campanie, viziunea premierului desemnat Alexandru Munteanu și anumite anagajamente referitoare la integrarea europeană. Liviu Vovc, președintele interimar al Platformei DA a opinat că PAS ar fi promis puțin, pentru ca ulterior guvernarea să nu fie nevoită să explice de ce nu a realizat ce a promis. Jurnal.md amintește că premierul desemnat, Alexandru Munteanu a menționat anterior că a hotărât să structureze programul succint pentru a fi accesibil pentru toată lumea. În programul prezentat, se menționează că pe perioada mandatului ,,Guvernul se va conduce de angajamentele deja asumate prin strategiile, programele și planurile naționale de dezvoltare, agenda de reforme și integrare europeană, precum și de programul „UE 2028” susținut de majoritatea cetățenilor”.

Fără influența Rusiei, Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, titrează RFI Moldova. Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, a declarat la RFI analistul politic Alexandru Slusari. „Transnistria este ultima pârghie reală pe care o mai are Federația Rusă în raport cu Republica Moldova. Alegerile parlamentare, unde Rusia a avut o miză mare, au fost câștigate de forțele proeuropene. Așa că Transnistria este un butoi de pulbere care rămâne cu bază militară, cu sute de tone de muniții și armament, cu un regim absolut netransparent, care în mare parte este administrat de la Kremlin. Chișinăul trebuie să fie pregătit pentru toate scenariile posibile. Kremlinul va încerca să destabilizeze situația în regiune”, avertizează expertul. Cea mai ușoară pârghie, care depinde în mare parte de Federația Rusă, ar fi provocarea unei crize energetice care ar genera destabilizare totală în regiunea separatistă și, de ce nu, chiar falimentul acesteia, notează Alexandru Slusari.

Ziarul de Gardă reține primul mesaj al lui Vladimir Plahotniuc, după extrădarea în Republica Moldova: „Legea trebuie să îmi asigure eliberarea, după care voi putea să revin în spațiul politic”. Oligarhul Vladimir Plahotniuc a publicat primul mesaj din penitenciar după extrădarea sa în R. Moldova, pe 25 septembrie, după ce a lipsit din țară timp de șase ani. Ieri, pe 30 octombrie, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, a publicat un mesaj pe Facebook, prin intermediul avocaților săi. Oligarhul menționează că se ocupă de studierea dosarului și își afirmă dorința de a reveni în politică. „(…) În lumea serioasă a justiției autentice, nu a celei pretins vettinguite, dosarul pe numele meu va fi declarat inconsistent, lipsit de argumente convingătoare și neîntemeiat. Eu sunt încrezător în dreptatea mea și, în prezent, sub presiunea timpului scurt oferit, mă ocup de studierea dosarului pentru a-mi demonstra nevinovăția, împreună cu echipa de avocați. (…) Sunt convins că legea trebuie să îmi asigure eliberarea, după care voi putea să revin în spațiul social și politic al țării”, a scris Plahotniuc pe Facebook.

Ambasadorul Ucrainei punctează de ce și-a pierdut Rusia din influența asupra Republicii Moldova: „Legăturile mai strânse cu Europa le-au oferit oamenilor oportunitatea de a vedea că viața poate fi diferită, liberă, corectă, cu drepturi și libertăți reale”. Pe de altă parte, diplomatul ucrainean îndeamnă la precauție, titrează Cotidianul.md. Într-un interviu acordat recent pentru presa ucraineană, ambasadorul Păun Rohovei a vorbit despre victoria forțelor pro-europene în recentele alegeri parlamentare, despre propaganda rusă și despre sentimentele pro-ruse regăsite în rândul minorităților din Republica Moldova – găgăuzii, bulgarii și ucrainenii. Diplomatul a declarat că, în pofida eforturilor semnificative ale Kremlinului, forțele pro-ruse din Republica Moldova au suferit o nouă înfrângere, atenționând însă că Moscova nu are nicio intenție să lase Republica Moldova în pace. „Ați putea să-l numiți drept un alt fiasco pentru Rusia, dar nu aș merge atât de departe. Alegerile au trecut, dar un segment al electoratului și al forțelor politice din Republica Moldova încă privesc spre Moscova”, a atras atenția ambasadorul Ucrainei la Chișinău.