Tiraspolul vrea garanții de securitate, pe malul drept, în timp ce menține de-a lungul liniei administrative pretinse posturi de control, comentează publicația. Regimul de la Tiraspol vrea să obțină garanții de securitate în procesul de liberă circulație a exponenților din regiune pe malul drept și peste hotarele țării după recentele amendamente la legislația penală a Republicii Moldova. S-a remarcat că acest subiect este politizat excesiv și că în realitate situația e inversată, deoarece anume Tiraspolul menține infrastructura posturilor neautorizate de control, supune cetățenii verificărilor și interogărilor abuzive, impune diverse bariere, menține liste ale persoanelor indezirabile în regiune, scrie Zona de Securitate.

Mișcări separatiste în Găgăuzia rusofilă, scrie într-o analiză portalul Veridica.ro. În Găgăuzia a reapărut discursul separatist, parte a unui efort de bloca parcursul european al Moldovei. Momentul coincide cu câștigarea alegerilor de Evghenia Guțul, un „no name”, care a reprezentat partidul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014, care a costat cetățenii moldoveni un miliard de dolari. Decidenții de la Comrat nu au fost însă deranjați de opțiunea locuitorilor din regiune care au crezut promisiunile generoase ale lui Ilan Șor și candidatei sale. Ceea ce i-a deranjat a fost intervenția forțelor de ordine controlate de Chișinău, care au efectuat percheziții, inclusiv la Consiliul electoral al regiunii, în cadrul unui dosar pentru coruperea alegătorilor de către reprezentanții Partidului Șor. Așadar, „deputații și autoritățile reprezentative de toate nivelurile” de la Comrat au considerat măsurile de investigație un afront adus Găgăuziei și în rezoluția adoptată la Congres au cerut mai multe drepturi și împuterniciri printre care asigurarea statului autonomiei printr-o lege constituțională. S-a cerut, totodată, adaptarea legislației Republicii Moldova la statutul Găgăuziei, cote în Parlament și în alte structuri, dar și chestiuni care nu au nimic în comun cu autonomia – interzicerea activității partidelor și organizațiilor publice „al căror program urmărește eliminarea Republicii Moldova ca stat independent” – o referire la cei care optează pentru unirea cu România... Este clar că Găgăuzia este o pârghie de rezervă pentru Kremlin pentru a pune presiune pe Chișinău și a încerca să influențeze deciziile acestuia, mai ales pe cele geopolitice, când e vorba de apropierea de Uniunea Europeană, scrie publicația... Mișcările separatiste din regiune sunt menite să distragă atenția Chișinăului, dar, cel mai probabil, nu se vor transforma în acțiuni concrete. Pe de o parte este incertitudinea legată de războiul din Ucraina – când și cum se va încheia acesta. Pe de altă parte, Găgăuzia nu are nici potențialul economic, nici așezarea geografică pe care s-a sprijinit timp de peste trei decenii separatismul transnistrean. Deocamdată însă, Chișinăul nu a găsit o soluție pentru a scoate stindardul rus din mințile găgăuzilor, conchide Veridica.

Condamnarea marilor corupți, singura măsură eficientă, subliniază jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-o analiză pentru DW, după decizia de luni a Curții Constituționale. Scoaterea partidului „Șor” în afara legii soluționează doar pentru scurt timp problema pe care această grupare o reprezintă pentru Republica Moldova. Sunt cel puțin câteva partide care există doar juridic în Moldova, gata să i se vândă oligarhului fugar, pentru ca acesta să poată să tulbure în continuare apele, de la distanță, în politica moldovenească. Soluția de lungă durată ar fi condamnările definitive în dosarele penale de mare corupție în care figurează principalii lideri ai grupării rămași în Moldova. Patru din cei cinci deputați ai partidului „Șor”, scos luni în afara legii, sunt cu imunitatea parlamentară ridicată, fiind cercetați pentru acte de corupție sau fraudă bancară. Singura miză a fugarilor e corupția din justiție, scrie autorul, care constată că reformele înaintează greu din cauza rezistenței puternice din partea sistemelor create de lumea criminală, care a condus Moldova.

Europa Liberă relatează că R. Moldova a îndeplinit complet trei din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene și a făcut „progrese bune” în alte două domenii, arată un raport care va fi prezentat astăzi ambasadorilor europeni și miniștrilor de Externe din țările membre, săptămâna viitoare, la Stockholm. Evaluarea conține informații actualizate despre cum au îndeplinit Ucraina, R. Moldova și Georgia recomandările primite acum un an, când primele două au obținut statutul de candidate la aderare, și arată că R. Moldova și-a făcut cel mai bine „temele pentru acasă” din trioul de țări asociate.

Potrivit unui rezumat al raportului, consultat de Europa Liberă, R. Moldova a îndeplinit toate măsurile recomandate de Comisia Europeană în privința implicării societății civile în procesul de luare a deciziilor și în domeniul protecției drepturilor omului. De asemenea, autoritățile de la Chișinău au reușit să remedieze complet deficiențele legislative identificate de Comisia de la Veneția. La capitolele reformarea justiției și managementul finanțelor publice, R. Moldova a obținut „progrese bune”, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din măsurile cerute de Bruxelles au fost îndeplinite. Cu ajutorul acestui raport, care va fi prezentat verbal, statele-membre vor să înțeleagă la ce etapă este îndeplinirea condițiilor cerute de UE celor trei țări. Ceea ce va conta însă cu adevărat este raportul final, din luna octombrie. R. Moldova a obținut anumite progrese în lupta împotriva corupției, dar este nevoie în continuare de acțiuni eficiente ale Procuraturii Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție și de îmbunătățirea calității investigațiilor. Și la capitolul deoligarhizare mai este de muncă, în special, trebuie să fie îndeplinite recomandările Comisiei de la Veneția și să fie consolidată politica de concurență. Unele progrese s-au făcut în combaterea criminalității organizate, inclusiv în recuperarea activelor, lupta împotriva infracțiunilor financiare, spălarea banilor, dar sunt necesare legi suplimentare. Comisia Europeană mai recomandă R. Moldova să continue reforma administrației publice, scrie Europa Liberă.