Mircea V Ciobanu | „În justiție, ca și în economie, probleme sociale, cultură etc., noi mai suntem un fel de URSS în miniatură” (Revista presei)
-
04 Februarie 2022 09:34
Ziarul de Gardă reține declarațiile comunistei Elena Bodnarenco, după reținerea a 5 cinci ex-deputați în dosarul celor 13 foști parlamentari transfugi. Ea a spus că a primit două propuneri de a părăsi Partidul Comuniștilor din R. Moldova și de a adera la Partidul Democrat din Moldova (PDM). Prima propunere a fost făcută în 2015 de către Serghei Sîrbu cu o săptămână înainte de aderarea celor 14 comuniști la PDM, iar cea de-a două a avut loc peste câteva luni. Ea a subliniat că au fost încercări de a cumpăra deputații. Iar președintele PCRM Vladimir Voronin a declarat că a doua propunere a venit de la Eugeniu Nichiforciuc, care i-ar fi propus deputatei deschis, chiar în timpul ședinței Parlamentului 300.000 de euro și să treacă la PD. Anterior, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, fosta deputată comunistă Inna Șupac a declarat, că principalul partid de guvernământ din acea perioadă, Partidul Democrat, a „cumpărat” deputați PCRM cu sute de mii de euro, „de la 200 de mii până la 500 de mii de euro pentru un deputat”, a spus Șupac atunci. Ea a adăugat că de la PLDM au fost „cumpărați” chiar și mai mulți deputați. Șupac a mai spus că deputații transfugi ar primi în fiecare lună o „bursă” de la PDM, „să nu uite să ridice mâna atunci când e nevoie în ședințele parlamentului”.
Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (CIJM), organizație neguvernamentală specializată în domeniul jurnalismului de investigație, își exprimă îngrijorarea în legătură cu decizia unui magistrat de a impune procurorii să pornească dosar penal în cazul Centrului de Investigație Jurnalistice, jurnalistelor Cornelia Cozonac și Julieta Savitchi, dar și a activistului civic Anatol Mătăsaru, pentru accesarea și colectarea datelor personale și informațiilor într-o investigație jurnalistică privind averea nedeclarată a unui procuror și a fostei sale soții. Este pentru prima dată în Republica Moldova când se pornește un dosar penal împotriva jurnaliștilor care și-au făcut munca profesională, fapt ce creează un precedent periculos și atentează grav la libertatea presei și libertatea de exprimare, scrie portalul Anticorupție. Investigația jurnalistică scoate la inveală faptul că procurorul Igor Popa, șef al oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chișinău, anterior fost procuror general adjunct, nu a indicat în declarația pe avere imobilele pe care le utilizează. El a recurs la un divorț cu soția sa, după care pe numele ei au fost înscrise imobilele respective. Jurnaliștii au arătat în ancheta jurnalistică că procurorul locuiește împreună cu soția sa și copiii în acel imobil, unul de lux din centrul Chișinăului. La sfârșitul anului 2021, procurorii au pornit două dosare penale pe numele lui Igor Popa, pentru fals în declarații și îmbogățire ilicită, ambele dosare având la bază informațile din investigația jurnalistică.
„În justiție, ca și în economie, probleme sociale, cultură etc., noi mai suntem un fel de URSS în miniatură, constată în Gazeta de Chișinău publicistul Mircea V Ciobanu. Succesorii de drept ai imperiului totalitar, cu toate hibele lui populiste. Succesori de drept ai unei porțiuni de URSS, continuăm tradițiile pe toate dimensiunile existenței noastre. Unii dintre noi, chiar și angajați plenar în proiecte „capitaliste”, tot nostalgici rămân și orice ademenire a trecutului ne tulbură. Pentru unii lagăr, din care trebuia să evadăm, pentru alții defuncta uniune e paradisul pierdut, patria regretată”, constată autorul.
S-a scumpit pâinea. Ieftin e doar circul, titrează Gazeta de Chișinău. Producția globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile din Republica Moldova în anul 2021, conform estimărilor preliminare, a crescut cu aproape 50%. Este cea mai mare creștere a producției agricole din cei 30 de ani de independență. Cu toate acestea prețurile la produsele alimentare continuă să crească lunar. Cel mai mare producător de pâine, SA „Franzeluța”, a anunțat majorări. Experții susțin că creșterea prețurilor se datorează în mare parte crizei energetice, iar prețurile vor continua să crească și în 2022. Expertul în politici economice Viorel Chivriga a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că, indiferent de recolta majoră de cereale, prețurile la produsele de panificație depind și de alți factori, uneori și de factorul politic. „La fabricile de pâine, în foarte multe cazuri, costul resurselor energetice contribuie destul de mult la creșterea prețurilor pentru produsele de panificație. Nu lucrează nimeni în defavoarea sa, numai din patriotism. Dacă ne raportăm la marii producători de pâine, precum e „Franzeluța”, existau în trecut situații când prețurile erau păstrate deoarece apărea pe primul plan factorul politic”, spune expertul.
Cum să protestezi alături de Șor sau Dodon? – se întreabă Petru Grozavu în Ziarul de Gardă. Noile scumpiri la gaze, curent, energie termică, carburanți au alarmat și mai mult lumea, și așa alarmată după prima majorare a resurselor energetice. S-a ajuns chiar și la proteste de stradă. La Orhei, lumea a fost scoasă în stradă de Partidul Șor, după care socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii lui Vladimir Voronin au făcut același lucru la Comrat, iar sâmbătă ștafeta a mers către Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk, la Chișinău. Trei „probe de foc”, toate trei organizate de „stânga” anti-PAS. A protesta nu e o crimă (contează cum protestezi). A protesta înseamnă a avea atitudine față de lumea în care trăiești. Dar problema nu e asta. Problema e cu cine, alături de cine mergi la protest, în calitate de cine sau ce? Și pentru cine sau pentru ce? Mă întreb, cum să protestezi în stradă împotriva scumpirilor și sărăciei sub flamura Partidului Șor – hoțul și fugarul dat în căutare internațională, principalul inculpat în dosarul miliardului furat? Sau al socialiștilor, cu Dodon-culiocarul, acuzat de mai multe escrocherii și spălări de bani (afacerile Bahamas, Energocom)? Sau a Congresului Civic, cu acest Pavlic Morozov (Mark Tkaciuk) care dispare și reapare în viața politică de la noi, când e caz de trădare, se întreabă autorul.