Cancelaria de Stat, care este autor al documentului, susține că trecerea celor două instituții în subordinea Ministerului Sănătății are loc din cauza faptului că acordarea serviciilor medicale îi sunt improprii, dar argumentează și cu „eficientizarea organizării prestării serviciilor medicale calitative”. Proiectul a fost publicat pentru dezbateri publice acum șase zile și urma să se afle pentru consultări până la 26 august, transmite sanatateinfo.md.

Cele două instituții pentru care Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va avea calitatea de fondator se vor numi diferit, nu vor mai fi exista ca Policlinică sau spital ale Cancelariei de stat, ci pur și simplu Policlinica de stat și Spitalul de stat. 

Documentul mai prevede ca o comisie comună să asigure timp de 30 de zile transmiterea bunurilor din gestiunea Cancelariei de stat în gestiunea Ministerului Sănătății. Serviciile ar urma să rămână acceleași, iar bugetele urmează să fie redistribuite.  

Amintim că acum trei săptămâni Parlamentul a aprobat modificări la Legea bugetului de stat, modificări prin care Spitalul Cancelariei de Stat a beneficiat de alocații suplimentare în valoare de 2.700.000 de lei pentru renovarea clădirii spitalului și a teritoriului adiacent.

Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe în cadrul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) este de părere că cele două instituții ar fi avut o utilitate mai mare într-o altă formulă.

„Instituția Medico-Sanitară Spitalul Cancelariei de Stat”, cu toata infrastructura, ar fi fost mai corect să fie transmis Ministerului Apărării pentru tratamentul și întremarea sănătății soldaților Armatei Naționale a Republicii Moldova. Efectivul Armatei Naționale merită să fie tratat în condițiile unui spital în care își recuperau sănătatea miniștrii și parlamentarii. Armata Națională ar fi unica structură care justifică existența unui sistem paralel de sănătate, în rest toate celelalte sisteme paralele de sănătate trebuie integrate în sistemul public de sănătate”, 

Amintim, de asemenea, că în noiembrie 2017 Ministerul Sănătății a devenit fondator și pentru Spitalul Clinc Central al Căilor Ferate, precum și pentru unele instituții din teritoriu. Toate aceste mișcări au loc în lipsa unei strategii de reformare a spitalelor în Republica Moldova, deși despre necesitatea unei astfel de reforme se discută deja de mai bine de un deceniu. 

Reforma spitalelor și incompetența guvernelor

Despre necesitatea reformării spitalelor din Republica Moldova se discută deja de ani buni, iar ultimele guverne, din anul 2009 încoace, nu au fost capabile că creioneze măcar un document clar de reformă. Încercări au avut loc, mai recent în 2017, când Ruxanda Glavan a pus sistemul medical în fața faptului împlinit, cu un proiect de reformă gândit în cercuri restrânse, fără dezbateri și consultări reale. Documentul a ajuns la coșul de gunoi, iar Glavan – demisă din funcția de ministru, după ce propriul partid și-a retras sprijinul pentru ea. Atunci, ex premierul Pavel Filip promitea să Guvernul său va veni cu o nouă reformă a spitalelor. Pe rând, au venit și au plecat din funcția de ministru Stela Grigoraș, Svetlana Cebotari și Silvia Radu. Ultima a promis că va pune în practică reforma spitalelor, începând din februarie 2019, lucru care așa și nu s-a mai întâmplat. În afară de câteva comunicate de la Guvern, transmise de la întâlniri și discuții absolut netransparente, guvernul Filip nu a reușit să meargă mai departe. Înainte de Ruxanda Glavan, au promis spitale noi și miniștrii de atunci Andrei Usatîi și Mircea Buga.

De altfel, unii miniștri promovau ideea transformării Spitalului Cancelariei de Stat în primul spital universitar, lucru care nu s-a materializat. 

Conform planului de acțiuni al Guvernului Maia Sandu, până în luna decembrie ar trebui să existe deja aprobat un concept de modernizare a sectorului spitalicesc.