Cererea se referă la pretinsa imposibilitate a reclamantului, în calitate de Procuror General, de a contesta suspendarea sa din funcție în legătură cu inițierea unei cauze penale în privința sa.

Bazându-se pe Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamantul s-a plâns în fața Curții de faptul că nu a avut acces la o instanță de judecată pentru a contesta suspendarea sa din funcție. La fel, invocând Articolul 13 din Convenție, el s-a mai plâns de lipsa unui remediu eficient la nivel național, prin care să conteste suspendarea sa din funcție.

Referitor la aplicabilitatea Articolului 6 § 1 din Convenție, Curtea a susținut argumentul Guvernului, potrivit căruia, legislația națională excludea, la acel moment, posibilitatea contestării suspendării din funcție. Curtea a considerat că suspendarea automată din funcție a Procurorului General, în situația pornirii unei cauze penale în privința lui, nu poate fi justificată de motive obiective determinate de interesul statului, în lipsa oricărei forme de control judiciar.

Referitor la aplicabilitatea Articolului 13 din Convenție, Curtea a respins această parte.

Curtea a acordat reclamantului 3.600 de euro pentru prejudiciul moral și a respins pretențiile reclamantului cu privire la costuri și cheltuieli.

Instituția menționează într-o postare pe Facebook că hotărârea devine definitivă la trei luni din momentul publicării acesteia. Ulterior, în cadrul procedurii de executare, urmează a fi implementate măsuri de ordin individual, prin achitarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului.

Totodată, Ministerul Justiției precizează că recent au fost operate modificări la Legea cu privire Procuratură, în cadrul cărora a fost revizuit și mecanismul suspendării din funcție a Procurorului General, pentru a evita astfel de hotărâri pe viitor.