Declarația a fost făcută de ministrul de Externe, Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”.  El a amintit de cazul cu deschiderea secțiilor de vot în stânga Nistrului la alegerile din Rusia, în ciuda unei poziții cât se poate de clare a autorităților Republicii Moldova. Atunci, un angajat al Ambasadei a fost declarat persona non grata pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, șeful diplomației moldovenești s-a arătat pesimist de posibilitatea redresării relațiilor moldo-ruse, mai ales în contextul invaziei din Ucraina.

„Rusia omoară zilnic copii, femei, bătrâni, distruge cu cruzime obiecte de infrastructură energetică pentru a-i lăsa pe oameni fără căldură în prag de iarnă, acest lucru seamănă cu tactica terenului pârjolit, folosit în războaiele mongolilor. În asemenea circumstanțe, firește că e complicat să spunem dacă în viitorul apropiat se vor normaliza relațiile cu Rusia. Este o realitate tristă, pe care nu noi am creat-o; a fost alegerea Federației Ruse”, a subliniat Mihai Popșoi.

Jurnal.md reține declarațiile unui deputat PAS: „Vedem campanii foarte agresive de propagandă îndreptată împotriva UE”, titrează publicația.

Republica Moldova este supusă unor atacuri hibride și campanii de propagandă îndreptată împotriva cursului european, fără precedent. Ținta acestor atacuri este actuala guvernare și zădărnicirea referendumului pentru integrare europeană care urmează să aibă loc la 20 octombrie, curent. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Întrebată, de ce, totuși, oamenii conectați la Kremlin, la crima organizată rusească, sunt lăsați liberi, deputata PAS Doina Gherman a menționat că, deși are loc lent reformarea justiției, aceasta continuă să se producă.

„Chiar dacă se mișcă mai greu, noi construim ceva sistemic și fundamental. Un pic mai încet dar se mișcă lucrurile, și la CSM, și la CSP, avem instituții independente care se auto-guvernează. Legislativul, Guvernul oferă toate pârghiile acestui sistem ca să se reformeze”, a răspuns deputata.

Într-o analiză pentru IPN, istoricul Anatol Țăranu scrie despre „impactul devastator al deportărilor asupra societății moldovenești”.

Multe familii au fost destrămate, iar supraviețuitorii au trăit în condiții de muncă forțată și privare extremă. În același timp, deportările au contribuit la înfricoșarea și subjugarea populației locale, facilitând astfel implementarea politicilor sovietice de colectivizare și control social.

Deportările au dus la dezintegrarea comunităților și familiilor din Basarabia, contribuind la formarea traumei generaționale, efectele psihologice și sociale ale căreia se resimt și azi în rândul populației basarabene.

În perioada sovietică, identitatea națională românească a fost supusă unui proces de deconstrucție forțată și înlocuirea ei cu identitatea moldovenistă, susținută de rusificare forțată. Deportările au fost parte integrantă a acestei strategii, eliminând vocile care ar fi putut promova cultura și limba română.

Deportările au avut un impact psihologic devastator asupra celor rămași în Republica Moldova. Frica de represalii și nesiguranța au creat un climat de teroare, afectând negativ solidaritatea și încrederea în cadrul comunității.

Trauma colectivă a fost transmisă din generație în generație, influențând percepțiile despre identitatea națională adevărată și despre trecut, scrie Anatol Țăranu, doctor în istorie, într-un editorial întitulat „Basarabia românească deportată în Siberia”.

Deputata Valentina Ghețu, născută în Siberia din părinți deportați, a povestit calvarul prin care a trecut. Atunci - scoasă la tablă și batjocorită, astăzi - aplaudată în picioare în Parlament, nu și de opoziția prorusă, comentează Ziarul Național.

În noaptea de 5 spre 6 iulie curent se împlinesc 75 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val al deportărilor din Basarabia, operate de regimul sovietic. Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Valentina Ghețu, născută în Siberia din părinți deportați, a povestit „în premieră”, de la tribuna Parlamentului, calvarul care „a marcat familia sa pe viață”. 

Tatăl său era un german deportat mai întâi în regiunea Volga, iar după începerea celui de-al Doilea Război Mondial - în Siberia, la ordinul lui Stalin și sub atenta supraveghere a NKVD-ului, iar mama - moldoveancă, deportată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, împreună cu părinții, rudele și vecinii din satul Zăbriceni, raionul Edineț, atunci când avea 18 ani.

Mama și tatăl actualei deputate s-au întâlnit în Siberia și și-au născut toți cei patru copii acolo, înmormântându-l pe unul dintre ei în pământurile de gheață ale Siberiei, iar ceea ce au fost nevoiți să îndure „copiii de nemți” și „nepoții chiaburilor moldoveni” a fost extrem de dureros.

Deputata i-a întrebat pe cei „care plâng după regimul sovietic dacă ar vrea cineva să fie deportați în vagoane pentru vite, în plină arșiță de vară fără apă și mâncare? Ar vrea cineva să ajungă acolo unde nu-l așteaptă nimeni? Ar vrea cineva să îndure frigul de minus 30 – minus 50 de grade Celsius la tăiat păduri, fiind flămânzi și dezbrăcați? Ar vrea cineva să fie stigmatizat drept fascist sau chiabur? Ar vrea cineva ca să nu i se mai permită să vorbească limba maternă, dar numai în rusă? Ar vrea cineva să nu fie admis la facultate doar pentru că provine dintr-o familie de deportați, în special de nemți? Ar vrea cineva să fie chemat la securitate doar pentru că poartă un maiou cu poza unui artist de talie mondială? Sunt sigură că nimeni dintre voi nu ar vrea. În schimb, eu am trecut prin toate acestea, chemată și la KGB”, a arătat Valentina Ghețu de la tribuna Parlamentului.

Discursul deputatei a fost aplaudat în picioare de colegii ei majoritari în Parlament, însă nu și de cei din opoziția prorusă - comuniștii și socialiștii, care au ținut, totuși, minutul de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste, scrie Ziarul Național.