Liderii celor 27 de state membre au intrat luni în a patra zi consecutivă de negocieri asupra acestui pachet alcătuit dintr-un fond de redresare și din bugetul multianual pentru perioada 2021-2027.

Conform luni Sassoli, europarlamentarii doresc ca accesul statelor membre la aceste finanțări să fie condiționat de situația statului de drept. Dar Polonia și Ungaria au avertizat că se vor opune prin veto oricărui demers de stabilire a unor astfel de condiționalități.

''Parlamentul European și-a stabilit propriile priorități și se așteaptă ca ele să fie îndeplinite'', a transmis Sassoli într-o declarație. ''Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu-și va da consimțământul'', avertizează el, amintind că orice acord la care ar ajunge liderii europeni va trebui apoi validat și de legislativul european.

Europarlamentarii doresc de asemenea să se pună capăt sistemului de rabaturi prin care statele bogate ale UE obțin reduceri ale contribuțiilor lor la bugetul comunitar.

Parlamentul European este în schimb de acord cu instituirea la nivelul UE a unor noi taxe cu ajutorul cărora Comisia Europeană să ramburseze sumele din fondul de redresare pe care le va împrumuta de pe piețele financiare, printre posibilele taxe evocate fiind impozitarea suplimentară a emisiilor de carbon și a plasticului nereciclabil.

Liderii celor 27 de state membre reiau luni la ora 17:00 (ora României) discuțiile asupra fondului de redresare și bugetului multianual. Comisia Europeană a propus ca fondul de redresare să fie prevăzut cu 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde să fie accesate de statele membre ca granturi nerambursabile și restul de 250 de miliarde ca împrumuturi, iar pentru bugetul multianual pentru următorii șapte ani propunerea executivului comunitar este 1.100 de miliarde de euro.

Dar mai multe state austere (Austria, Olanda, Suedia și Danemarca) cer diminuarea acestor sume și creșterea ponderii împrumuturilor în raport cu granturile în fondul de redresare de care, conform criteriilor propuse de Comisie, urmează să beneficieze mai ales statele din Sud (Italia, Spania), cărora statele din Nord le reproșează lipsa de rigoare bugetară.

Pentru a atenua aceste divergențe și a permite încheierea unui acord, președintele Consiliului European, Charles Michel, este așteptat să prezinte luni o nouă propunere de compromis, după ce ultima sa propunere, prezentată sâmbătă, prevedea reducerea cu 50 de miliarde de euro a granturilor din fondul de redresare și creșterea cu aceeași sumă a creditelor. Conform mai multor surse, el ar urma să propună luni scăderea granturilor până la 390 de miliarde de euro (față de 500 de miliarde cât a propus Comisia), suma cu care ar scădea granturile urmând să se regăsească în creșterea creditelor.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron s-au arătat încrezători că în a patra zi de negocieri se va ajunge la un compromis, admițând însă că acesta este în continuare dificil.

''Noaptea trecută, după lungi negocieri, am găsit un cadru pentru un posibil acord. Este un pas înainte și ne dă speranța că un acord poate fi obținut astăzi'', a spus Merkel luni la prânz, potrivit AFP.

''Avem aici un spirit de compromis, au fost momente foarte tensionate și momente care fără îndoială vor fi în continuare foarte dificile'', a afirmat la rândul său Emmanuel Macron. Vorbind despre propunerea de compromis așteptată din partea lui Charles Michel, președintele francez a spus că aceasta ''trebuie să mențină ambiția pentru marile noastre politici europene de viitor, mai ales politica climatică, suveranitatea europeană, sectorul digital sau tinerii și ambiția pentru planul de relansare''.

Pentru crearea fondului de redresare, statele membre trebuie să depășească divergențele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi și subvenții, criteriile de repartiție a acestora între state, modalitățile de rambursare a sumelor din acest fond și problema condiționalității, respectiv reformele cerute în schimbul accesării banilor. Comisia Europeană consideră că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare trebuie condiționată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul și digitalizarea.

Sursa:Agerpres