Memorial Basarabean. Silvia Grosu: Mitropolitul Gurie Grosu a fost trimis în exil pentru că promova limba și cultura românească, în loc de cea moldovenească 

  • 13 August 2023 12:30
0%
00:00:00
00:00:00

Mitropolitul Gurie Grosu trebuie cunoscut și studiat la școală și la universitate ca model de demnitate, pietate și onoare, consideră doctorul în istorie, conferențiarul universitar, Silvia Grosu. Circa 200 de articole ale Mitropolitului au fost descoperite în edițiile disponibile ale revistei „Luminătorul”, articole extrem de actuale și astăzi, menționează cercetătoarea. Un volum cu titlul „Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul”, (din trilogia „Misiune de credință și cultură”),  ce înserează aceste articole, a fost lansat recent, menționează invitata emisiunii Memorial Basarabean, doctorul în istorie Silvia Grosu. 

„Lucram la carte în perioada pandemiei și nu aveam acces la bibliotecă. Atunci ne-am fixat pe articolele publicate în revista „Luminătorul”, ca să vedem ce putem extrage pentru următorul volum din trilogia despre mitropolitul Gurie. Și am descoperit ce material vast este în reviste! Nu puteai să-ți dai seama dacă nu aveai acces la o colecție integrală, dar ea nu este nicăieri în R. Moldova. La Biblioteca Națională, la segmentul „Carte rară” se găsesc 369 exemplare, dintre care 349 unicate. Doar la biblioteca Sfântului Sinod se află colecția integrală, din perioada 41-44 . Noi am pornit să cercetăm tema împreună cu părintele Viorel Cojocaru, care are cea mai mare colecție a revistei „Luminătorul” în variantă digitalizată - 502 numere. Am extras o listă foarte mare. Nu ne venea a crede atunci când am descoperit în jur de 200 de articole ale lui Gurie, discursuri, selecții  din viețile sfinților, traduceri, adaptări, - cum este de exemplu despre preoție, despre călugărie și altele. Acestea sunt niște materiale foarte necesare pentru culturalizarea preoților și a tuturor creștinilor, enoriașilor până în ziua de azi!”, menționează autoarea. 

Gurie Grosu a rămas orfan de mic și a fost trimis la studii, dar școala în limba rusă era o barieră dificil de depășit pentru copiii moldoveni ce doreau să învețe. Anume de aceea  peste ani  a purces la scrierea unui Abecedar în limba română, care a avut multe ediții. Totuși apropierea sa de limba și cultura românească a început în cadrul Academiei de la Kiev, unde a cunoscut studenți veniți din România, relatează istoricul, autoarea cărții, Silvia Grosu:

„Fiind student la Academia din Kiev – care, apropos, poartă numele altui Sfânt și teolog român, Petru Movilă -  a avut ocazia să aibă colegi și din România. Aceasta fiind unica academie ortodoxă dintr-un spațiu destul de larg, care include a Rusia, Polonia, partea europeană a ortodoxiei. Și acolo Gurie Grosu a stabilit relații de prietenie cu un preot de la Iași, din Moldova, Grigore Constantinescu și a avut ocazia să învețe foarte bine limba română, să citească literatură de alt fel, să se documenteze. În așa fel,  în 1902, atunci când a sosit după studii în Basarabia, el a înțeles ce are de făcut în primul rând - să scoată din ignoranță poporul său, fiindcă poporul nu știa, nu-i era accesibilă învățătura. Era barieră aceasta a limbii ruse, pe care copiii trebuiau s-o învețe din clasa întâi. Și dacă un copil nu deprinde buchiile  în limba lui maternă - căci limba maternă este acea filieră naturală prin care absorbi cunoștințele, îți lărgești orizontul - înseamnă că vei avea o reticență față de studii!”. 

Dar ideile sale au fost întâmpinate cu dușmănie de reprezentanții conducerii bisericești ai Rusiei țariste, Gurie Grosu fiind expediat în scurt timp în exil: „Mitropolitul șovin Serafim Ciceagov, care, venind în Basarabia a aflat despre activitatea sa, i-a zis: „Ceea ce promovezi Dumneata și prin revistă și prin traduceri, de fapt nu e limbă moldovenească, dar e limbă românească!”. L-a învinuit de  separatism, interes pentru România, promovarea unei culturi străine. A fost trimis în regiunea Smolensk, apoi a fost transferat la o școală, la Alexandrov-Grușevsc, unde avea cel puțin o activitate didactică. S-a început primul război mondial și în școală s-a înființat un spital. Și atunci el și-a revăzut cu emoție pământenii - basarabeni. Doar e știut că pe front, în primul război mondial, guvernul țarist  a trimis  peste 300 mii de tineri din Basarabia! El vorbea cu ei, se rugau împreună... Și în tot acest răstimp cât s-a aflat în Rusia, Gurie Grosu scria la revista „Luminătorul””, relatează invitata emisiunii, Silvia Grosu.

Mitropolitul Gurie trebuie readus în panteonul personalităților noastre, deoarece este un model demn de urmat, una dintre personalitățile strălucite ale Basarabiei, susține Istoricul Silvia Grosu: „Avem atâtea modele, doar trebuie să studiem cu atenție - trăim într-o perioadă când se poate de cercetat, sunt multe cărți elaborate de istoricii noștri. Dar nu întotdeauna ne ajunge suficientă răbdare și dexteritate ca să ne aplecăm  cu atenție asupra acestor personalități. Grație eforturilor lui, cred, noi am rezistat și acum am reluat într-un fel mai sigur și mai consolidat, ceea ce alții au clădit. Am avut o temelie. Grație lui Gurie Grosu și altor înaintași, am avut această temelie și nu ne-am pierdut în istorie ființa națională. Și pentru că memoria colectivă este cea care ne asigură dăinuirea noastră și ne consolidează pe aceste două dimensiuni îngemănate - ortodoxie și cultură - eu cred că Mitropolitul Gurie trebuie cunoscut și trebuie studiat în școală, trebuie studiat la universitate, la facultățile de teologie și trebuie ca tinerii cercetători să se fixeze pe această personalitate ca model de demnitate, de pietate și onoare!”, a punctat invitata emisiunii.

Mai multe detalii vă invităm să aflați din interviul cu doctorul în istorie, conferențiar universitar, Silvia Grosu, difuzat în cadrul emisiunii Memorial Basarabean. Pentru a audia emisiunea, faceți clic pe imagine.

 

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: La minut
Meteo Chișinău
15,24
Cer senin
Umiditate:55 %
Vint:8,23 m/s
Sat
11
Sun
10
Mon
7
Tue
6
Wed
6
Arhivă Radio Chișinău