MEMORIAL BASARABEAN | Istoricul Valentin Constantinov: Nu trebuie să idealizăm istoria, dar nici să trecem cu nonșalanță peste episoade eroice din trecutul nostru, ce necesită a fi puse în valoare (AUDIO)

  • 01 Februarie 2023 12:51
0%
00:00:00
00:00:00

Dacă oamenii ar cunoaște mai bine istoria, destinul lor personal și cel al societății ar fi unul mult mai bun. Basarabenii, moldovenii în general, ca parte a poporului român, avem o istorie bogată, un patrimoniu valoros, pe care nu le valorificăm la modul cuvenit, spune Valentin Constantinov, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar.

Având atâta patrimoniu cultural, istoric, îl neglijăm cu atâta nonșalanță, nu-i dăm importanța cuvenită. Sau chiar și atunci când îl cunoaștem - nu-l punem în valoare. Drept exemplu să-l luăm pe  Ștefan cel Mare. Îl apreciem pe domnitorul nostru, i-am cântat toate poeziile, odele, dar nu ne-a dus mintea să citim pasajul lui Grigore Ureche până la capăt, care scria: “Și de atunci până acum îi spun svetii (sfântul - n.r.) Ștefan Vodă, și nu pentru sufletul lui, care este în mâinile lui Dumnezeu, că încă au fost omu cu păcate, dar pentru faptele lui, carele nimenea dintre domni - nici până atunci, nici după aceea nu le-au ajuns”. Cât de frumos - svetii Ștefan cel Mare! Și vorbim nu numai de spațiul nostru, ci de spațiul întregii românimii orientale! Vă dați seama, noi avem un singur domn de anvergura, măreția lui Ștefan cel Mare și nici pe acela nu-al aducem la adevărata valoare!”, susține istoricul.

Studierea istoriei localităților noastre ar contribui la valorificarea patrimoniului cultural al poporului, la cunoașterea identității de către cetățenii R. Moldova, care adesea nu știu să-și atribuie identitatea națională:

„M-am născut în satul Crocmaz, acum Corcmaz.  Tradus din turcă, termenul înseamnă neînfricat. Nu avem pentru această regiune izvoare istorice.  Trebuie să ai pregătire, să faci legături cu alte evoluții, ca să înțelegi ce s-a produs în această regiune. În cazul dat restabilirea istorică se face un pic mai dificil, deoarece lipsesc documentele pentru această regiune. Dar, ne pomenim într-o bună zi că trece un călător străin pe acolo, Evliya Celebi, care spune că satele de acolo sunt sate înfloritoare de țărm, asemănătoare unor târguri. Și aici apare întrebarea - dar de unde s-au luat ele? Și dacă știm să restabilim istoria, ne încumetăm să spunem că acolo au fost oameni așezați încă de pe timpul descălecătorilor, adică a lui Bogdan, poate, Lațcu Mușatinul, secolul XIV, dar poate că trăiau și mai înainte - în mod cert știm că trăiau de pe timpul acestor descălecători. Localitatea intră în circuitul documentar într-o anumită conjunctură istorică . Acolo erau sate domnești. Cine știe zona, trebuiau să fie niște contingente de grăniceri, care aveau menire să apere țara de incursiunile tătarilor din Crimeea”, relatează Valentin Constantinov.

Referindu-se la mai multe episoade din istoria Moldvei mai puțin cunoscute în prezent, istoricul V. Constantinov menționează momentul luptei hatmanului polonez Zolkiewski, (cel  care a cucerit Moscova în 1610) pe pământurile noastre, care a aici a și murit. 

„Penultima dată, când un străin a cucerit Moscova, înainte de Napoleon,  a fost în 1610 - pe acesta îl chema Stanislav Zolkiewski - pe atunci era hatman de câmp, dar peste opt ani va deveni mare hatman al Poloniei. Printr-o manevră extraordinară, Zolkiewski ajunge că cucerească Moscova și lasă acolo o garnizoană poloneză. Au avut însă un destin tragic, fiind bătuți de Minin și Pojarski - dar polonezii până acum au în mintea lor faptul că armatele lor au cucerit Moscova, prin Stanislav Zolkiewski. Puțini știu, însă, că sfârșitul acestui mare hatman are loc în spațiul românesc. Închipuiți-vă că cel care cucerește Moscova, moare la Berezovca noastră, lângă Movilău, cum îi spunem noi astăzi, acolo unde armata poloneză se retrăgea din Moldova, după luptele cu turcii”, menționa V. Constantinov.

Istoricul s-a referit la mai multe episoade demne de menționat din istoria moldovenilor, ce antrenează personalități precum Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, Miron Barnovschi, etc.

În cadrul interviului este luată în discuție și tema prezenței românilor pe teritoriul peninsulei Balcanice. Comunitățile românilor din peninsula Balcanică - aromânii, meglenoromânii, istroromânii - prezenți în diferite țări ca Bulgaria, Serbia, Grecia, etc., se află la moment într-o perioadă delicată a existenței lor, susține V. Constantinov:

Dincolo de politicile europene care se străduie din răsputeri să mențină aceste identități în spațiile respective, există niște procese inevitabile, care decurg din natura umană. Aromânii la sud de Dunăre au apărut în procesul de romanizare, încă din timpul imperiului roman. Aceste limbi au rămas izolate și au avut o altă evoluție. Problema acestor români de la sud de Dunăre este că ei n-au avut un stat, deci n-au avut școli naționale și de aici probleme cu limba, etc. Totuși este o minune faptul că acești reprezentanți ai poporului român mai există, adeverindu-se sintagma istoricului A. Xenopol, care spunea - este o minune poporul român!”, menționează istoricul V. Contantinov.

Mai multe detalii puteți afla din cadrul emisiunii Memorial Basarabean, cu participarea doctorului habilitat în istorie, cercetător superior la Institutul de Istorie al USM, conferențiarului universitar, Valentin Constantinov, realizat de Alina Rusu, pe care îl puteți accesa în fișierul audio din această pagină.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal București
Meteo Chișinău
2,74
Cer acoperit de nori
Umiditate:97 %
Vint:4,12 m/s
Wed
5
Thu
5
Fri
5
Sat
7
Sun
8
Arhivă Radio Chișinău