„Picturile exterioare ale bisericilor moldovenești sunt o adevărată Biblie în imagini. Ele nu sunt doar opere de artă, ci și instrumente de cateheză pentru credincioșii de atunci. Aceste fresce aduc în fața ochilor privitorului scene dramatice din Vechiul și Noul Testament, dar și imagini din viețile sfinților. Un aspect remarcabil este faptul că, deși aceste picturi au fost realizate sub influența stilului bizantin, ele au fost reinterpretate în context local, adăugând elemente decorative unice și simboluri specifice Moldovei. Totodată, influențele artistice bizantine și gotice se împletesc într-un mod unic, oferind o identitate vizuală aparte acestor edificii sacre”, a subliniat expertul.

Pictura exterioară, specifică bisericilor din nordul Moldovei, rămâne un fenomen unic în arta medievală europeană. Frescele care acoperă fațadele bisericilor ilustrează scene biblice, viețile sfinților și episoade din istoria Bisericii. Ele au fost realizate, inițial, pentru a serba victoriile lui Ștefan cel Mare împreună cu oștenii săi, consideră invitatul emisiunii.

De asemenea, în cadrul emisiunii, expertul a adus în discuție și titlul de „Atlet al lui Hristos”, acordat lui Ștefan cel Mare de Papa Sixtus al IV-lea în 1475, în semn de recunoaștere a apărării creștinătății în fața amenințărilor otomane. Acest titlu nu doar că subliniază rolul militar și politic al domnitorului, dar și angajamentul său în păstrarea și promovarea credinței ortodoxe.

„Titlul de 'Atlet al lui Hristos' este o recunoaștere a luptei sale neobosite pentru apărarea credinței și a valorilor creștine. Prin acest titlu, Papa nu recunoștea doar meritele militare ale voievodului, ci și calitatea sa de apărător al creștinătății într-o perioadă de mari frământări și provocări pentru Europa. Ștefan cel Mare a fost un simbol al rezistenței, iar această recunoaștere internațională întărește imaginea sa de conducător devotat”, a explicat Emil Dragnev.

Invitatul a mai menționat că, pentru acest titlu, Ștefan cel Mare și Sfânt primea contribuții esențiale, pe care le folosea inclusiv pentru construirea bisericilor, cu scopul de a întări credința creștină a poporului.

Aceste edificii influiențează până în zilele noastre cultura și spiritualitatea românilor și cea universală, consdieră istoricul.

Mai multe detalii puteți afla din interviul cu doctorul în istorie, profesorul universitar Emil Dragnev, invitatul emisiunii „Memorial Basarabean” prin audierea fișierului audio anexat mai sus.