MEMORIAL BASARABEAN | Alexandru Marghiloman, artizanul Unirii din 27 martie 1918, omagiat la Chișinău pentru prima oară după 1940

  • 15 Mai 16:50
0%
00:00:00
00:00:00

Memoria și tradițiile neamului joacă un rol important și doar acele societăți au prosperat, care le-au menținut și le-au păstrat, este o teză a fostului prim-ministru al României Alexandru Marghiloman, cel care și-a adus contribuția importantă la votarea actului Unirii de la Chișinău.

O conferință dedicată activității și creației acestei personalități, cu genericul „Alexandru Marghiloman, artizan al Unirii Basarabiei cu România, un destin în istorie”, organizată de Asociația Națională a Istoricilor „Alexandru Moșanu”, a avut loc recent la Chișinău. Evenimentul  a fost prilejuit de împlinirea, la 10 mai, a 97 de ani de la trecerea la cele veșnice a ilustrului om politic, care a participat în ziua de 27 martie 1918 la ședința Sfatului Țării. Conferința s-a desfășurat  cu susținerea substanțială a Primăriei Municipiului Buzău, din România, locul unde s-a născut și a trecut la cele veșnice Alexandru Marghiloman. La conferință s-au întrunit specialiști din cadrul  Academia de Științe din Republica Moldova, Academia Oamenilor de știință din România, Institutului European de studii multidisciplinare, Universității de Stat din Moldova și alte instituții, istorici și alți oameni de știință cu autoritate precum Alin Spânu, Marius Adrian Nicoară, Jipa Rotaru, Nicolae Enciu, Ion Vleriu Xenofontov, Liliana Condraticova, Aliona Grati și alții. La eveniment a fost prezentă strănepoata fostului prim ministru, Irina Vlăduca Marghiloman,   oficialități din R. Moldova și din România. De asemenea, a fost lansată revista « Dialogica », ediție dedicată memoriei lui Alexandru Marghiloman.

Primarul municipiului Buzău, dl Constantin Toma consideră că e de datoria cetățenilor să cinstească memoria înaintașilor, biruind indiferența și alte piedici: „Suntem mândri ca buzoieni că am avut un asemenea om, care s-a născut și a crescut aici. Dar sunt și trist pentru că nu este așa cunoscut nici în România. Și de când sunt primar și înainte, am vrut mult să-l scoatem la lumină pe Alexandru Marghiloman, pentru că, așa cum s-a întâmplat și aici în Republica Moldova și dincolo, pe timpul comuniștilor, n-aveai cum să amintești de așa ceva, iar după a fost multă indiferență și încă mai e. Dar am făcut multe și iată prima acțiune, după 23 august 1944, de a-l reabilita și de a se vorbi de Alexandru Marghiloman aici, în Basarabia, în Republica Moldova, ceea ce nu e puțin lucru!”, a menționat primarul Constantin Toma.

Evenimentul a avut loc în incinta Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău,  clădire  în care și-a ținut lucrările Sfatul Țării și s-a votat Actul Unirii. Unul din moderatorii Conferinței dedicate lui Alexandru Marghiloman, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, directorul Centrului de Istorie și Arheologie, din cadrul Institutului European pentru Cercetări multidisciplinare, istoricul român Marius Adrian Nicoară, consideră  simbolic  acest eveniment. Efortul comun al oamenilor de știință, susținut de oficialități, se  poate solda cu multe rezultate concrete atât în domeniul cercetărilor, cât și în cel practic, consideră istoricul: „De cinci ani de zile, istorici din România și din R. Moldova se întâlnesc și fac studii pe diferite teme. De această dată, primăria municipiului Buzău și Centrul Cultural A. Marghiloman au organizat o întâlnire la Chișinău. Pe 10 mai se comemorează 97 de ani de când A. Marghoman a decedat în Buzău, în reședința sa, Vila Albatros. Așa că este o întâlnire anuală, s-a întâmplat să ne vedem și de 2-3 ori pe an, pentru diferite teme de istorie, în așa fel încât să ne uniformizăm părerile, să aflăm care este nivelul diferitelor cercetări și care este stadiul pe diferite domenii și pe diferite teme de istorie comune, cum ar fi cea de astăzi.M-am bucurat foarte mult că prin intermediul colegilor de aici, există o foarte bună colaborare între Academia de Știință  a Moldovei și Academia Oamenilor de Știință din România, Asociația istoricilor, pe care o conduce domnul Petrencu și Institutul European. Astfel a devenit posibil ca această întâlnire să aibă loc aici, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, unde s-a întâmplat unul dintre cele mai frumoase momente ale activității lui A. Marghiloman – 27 martie 1918, când a fost votată Unirea, iar Marghiloman, liderul politic al acelor vremi, primul ministru, președintele Consiliului de Miniștri, a fost aici prezent și a primit această hotărâre a Sfatului Țării, pe care a dus-o în România, regelui Ferdinand”, a menționat istoricul M. Nicoară.

Lavinia Dumitrașcu, istoric, de la Muzeul de Istorie din Constanța, este pentru prima oară la Chișinău. Atingerea de aceste locuri sacre ale istoriei noastre comune este impresionantă, afirmă Lavinia Dumitrașcu, care a scris mai multe articole despre Elena Alistar, care a fost membră a Sfatului Țării ș.a.: „Vorbim despre o personalitate care și-a pus amprenta și prin semnătură, dar și prin fapte, asupra multor evenimente care au avut loc în anii războiului… Să nu uităm că el a fost într-un guvern de sacrificiu, rămânând la București, în perioadă de ocupație.  Și este unul dintre artizanii Marii Uniri, atâta vreme cât este implicat și cu semnătura, dar și cu fapta în realizarea României Mari. …S-au făcut poduri de flori, frumoase poduri de flori, dar doar la nivel de simbol. Au fost – căci se spunea că n-au fost oameni care să militeze pentru (o unire după anii 90). Au fost – îl avem pe Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Ion și Doina Aldea Teodorovici – Adrian Păunescu el însuși născut în Basarabia, care au fost totuși poeți, n-au fost chiar oameni de acțiune. Această unire nu se poate întâmpla doar pentru că noi vrem, ci trebuie s-o încadrăm într-un context regional internațional. Atunci la 1918 a fost momentul! Și chiar unirea s-a făcut prin plebiscit, ceea ce este foarte important. Iar marile puteri nu au avut decât funcția de a recunoaște ceea ce s-a întâmplat. Și aici rolul lui Marghiloman, care a rămas în istoria României nu doar ca om politic deosebit de important, ci și ca unul dintre cei mai mari crescători de cai și de asemenea cu cafeaua Marghiloman, o cafea în care se punea coniac – apreciată până astăzi”, a menționat Lavinia Dumitrașcu.

Specialiștii de la Academia de Științe a R. Moldova, împreună cu cei de la școala Doctorală în domeniul științelor socio-umanistice a USM și-au prezentat proiectul privind lansarea unui traseu turistic prin orașul Chișinău „ Pe urmele lui Alexandru Marghiloman”. Secretarul științific general al AȘM, Liliana Condraticov, consideră că în această vară chișinăuienii și oaspeții capitalei ar putea beneficia de prilejul de a descoperi locurile și clădirile în care s-a oprit Alexandru Marghiloman în cadrul vizitei sale la Chișinău: Ne-am propus să mergem pe urmele lui A. Marghiloman, să reconstituim în mare parte acest traseu – Gara din Chișinău, în care s-a oprit în ziua de 26 martie e schimbată, fiindcă după cel de-al doilea război mondial a suferit modificări esențiale – a fost distrusă și a fost construit un nou edificiu. O avem doar din imaginile de epocă. După care, marghiloman a fost cazat la Hotelul Londra, care tot nu mai există. Pe locul unde a fost cândva acest hotel, actualmente este o casă de locuit, cu trei etaje, pe strada Pușkin, colț cu Mitropolit Dosoftei. De un mare ajutor în a restabili acest traseu și obiectivele, locurile unde s-a aflat A. Marghiloman, ne-au fost Notele politice, memoriile lui A. Marghiloman. Acestea ne-au oferit informația și au fost sursa cea mai veridică... În seara aceea, după Hotelul Londra a vizitat și vila urbană Herța, care se află pe bulevardul Ștefan cel Mare, fiindcă aici a fost un dineu de 40 de tacâmuri, precum spune însuși autorul, iar mai târziu a fost un concert. Vedem acum clădirea, care a fost construită în 1903, într-o stare deplorabilă,  să sperăm că această bijuterie arhitecturală, vila urbană a lui Herța, o să-și recapete statutul de clădire de lux. În dimineața zilei de 27 martie, Marghiloman și-a ținut primul discurs în ședința Sfatului Țării, actualmente clădirea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Este o clădire simbol, o clădire monument, pe care mulți o așteaptă să fie restaurată și readusă la valoarea care îi aparține. După primul discurs, Marghiloman s-a retras la Cercul Militar din Chișinău, din sursele pe care le-am găsit, acesta se afla în scuarul Mihai Eminescu, între clădirile Teatrului Național Mihai Eminescu și Sala cu Orgă. Clădirea a fost rasă, prin anii 30 a fost ridicat un alt Cerc Militar, care în perioada sovietică a fost reorganizat într-un hotel, iar acum este sediul unei bănci. Mă gândesc, poate ar fi și o altă locație, pentru că Marghiloman scrie în notele sale că a vizitat Cercul militar, sediul corpului 6 al Armatei. Deci, s-ar putea să fi fost mai multe sedii în această perioadă. Sperăm, atât acest traseu, cât și altele, pe urmele altor personalități, să fie disponibile atenției vizitatorilor prin intermediul Muzeului orașului Chișinău, cu care colaborăm”,  a menționat Liliana Condraticov.

Istoricul Anatol Petrencu remarcă faptul că Alexandru Marghiloman a fost pe nedrept uitat de posteritate, dar în Memoriile sale ilustrul om de stat a lăsat multe mărturii despre oamenii și evenimentele la care a asistat și care s-au realizat cu efortul său. Devenite niște rarități bibliografice, Notele critice pot fi găsite în Biblioteca Națională și cea a Academiei de știință.

Alexandru Marghiloman a adus un important aport la sistematizarea doctrinei conservatoriste, a cărei adept era. Ideile sale referitor la importanța tradițiilor pentru prosperarea unei societăți, își păstrează actualitatea, susține istoricul Nicolae Enciu: „Calitatea de doctrinar al conservatorismului românesc a lui Alexandru Marghiloman reprezintă un aspect mai puțin evocat  de către cercetători. În acest sens se descoperă ideii importante nu numai pentru perioada în care a formulat și a făcut publice acele idei, între altele a fost invitatul Institutului social român, condus de profesorul Dimitrie Gusti, ci rămân actuale și în zilele noastre. O teză deosebit de importantă se referă la importanța păstrării tradițiilor oricărui neam, care asigură progresul și modernizarea acelei societăți. Altfel spus, el afirmă că o societate poate și trebuie să se modernizeze, însă doar acele societăți reușesc să se modernizeze, în care sunt respectate și consolidate tradițiile neamului respectiv, în care sunt însușite lecțiile trecutului. Iată niște teze conservatoriste, care pot și trebuie să joace un rol important în societatea contemporană”, a spus N. Enciu.

*/*

Ziua Europei. Primarul comunei Băcioi, municipiul Chișinău, Ilie Leahu: Ziua de 9 mai în Băcioi este ziua tuturor victimelor, dar și a bărbaților viteji din comuna noastră, care și-au pus în pericol viața pentru pacea tuturor 

În cadrul Emisiunii Memorial Basarabean puteți audia un reportaj realizat cu prilejul zilei de 9 mai în comuna Băcioi, municipiul Chișinău.

La 9 mai în comuna Băcioi sunt comemorate, alături de victimele celui de-Al Doilea Război Mondial, și ostașii care au avut de suferit în războiul din Afganistan, de asemenea și bărbații care au participat la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobâl, a menționat primarul comunei, Ilie Leahu. Sătenii  cinstesc memoria celor căzuți, dar își manifestă respectul și recunoștința și față de veteranii sau combatanții care sunt în viață. Astfel aceștia au beneficiat de un ajutor bănesc, un concert prezentat de artiștii ansamblului folcloric Codrenii (condus de Ion Glodea) și Băcițele (conducător - Vasile Breahnă)  din localitate. Ilie Leahu: „Avem o tradiție frumoasă aici la Băcioi – în ziua de 9 mai, când comemorăm victimele celui de-al doilea război mondial – și avem 110 băștinași care și-au pierdut viața pe câmpurile de luptă – încercăm să adunăm împreună și alți veterani, combatanți. Cei care au luptat în războiul de pe Nistru, pentru apărarea și integritatea Republicii Moldova, veteranii de război din Afganistan și eroii-lichidatori ai consecințelor catastrofei nucleare de la Cernobâl. Ei sunt adevărații noștri eroi, încercăm să le arătăm respectul nostru prin manifestările pe care le organizăm... La toate categoriile de veterani le-au fost acordate, din partea Primăriei, un suport financiar, am făcut portretul fiecăruia și intenționăm să realizăm o ramă comună, care va rămâne pentru posteritate. Să rămână în amintirea consătenilor, a elevilor, colegilor, pentru că viața este prea scurtă, uneori se uită anumite lucruri, iar noi trebuie să promovăm aceste personalități”, a menționat primarul comunei Băcioi, Ilie Leahu.

Veteranii si combatanții din comuna Băcioi au fost cei care au primit omagiul dar și cei care au adus omagiul, la rândul lor părinților, buneilor, sau colegilor, care s-au jertfit pentru o viață pașnică. Unul dintre oaspeții evenimentului a fost și locotenent colonelul Gheorghe Babanici, veteran al conflictului din Transnistria, pe pieptul căruia străluceau mai multe decorații. Veteranul, care a activat timp de 30 de ani în comuna Băcioi, a menționat că în această zi își amintește în primul rând de bunelul său, care a luptat în războiul al doilea mondial din prima până în ultima zi, de asemenea și de colegii cu care a luptat cot la cot în războiul din Transnistria. Gheorghe Babanici consideră că tineretul de azi cunoaște prea puțin istoria neamului și trecutul riscă să fie uitat. Veteranul își pune speranța într-un viitor pașnic, pentru care ar trebui să opteze toți oamenii și conducătorii țărilor.

De obicei băcioenii, care țin la tradițiile și la credința strămoșească, s-au rugat, alături de preotul bisericii Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, Andrei Rusu, pentru odihna veșnică a celor căzuți în lupte și pentru un viitor pașnic.

Mai multe detalii puteți afla, audiind emisiunea Memorial Basarabean, realizată de  Alina Rusu.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
36,07
Cer senin
Umiditate:31 %
Vint:4,63 m/s
Wed
22
Thu
23
Fri
25
Sat
27
Sun
27
Arhivă Radio Chișinău