A fost destul de dificil să se dea de urmele unora dintre aceste manuscrise care păstrează însemnări ale ilustrului cărturar,

“În urma unor căutări îndelungate, am ajuns la concluzia că Dimitrie Cantemir a acumulat de-a lungul vieții o bibliotecă foarte bogată, mai ales de la Iași, sau din capitala otomană. A reușit să aducă aceste cărți de la Istambul în țara sa, iar de la Iași s-o ducă în Rusia, la Moscova. Și multe din urmele acestei bogate biblioteci le aflăm atât în arhivele rusești, cât și însemnările unor martori oculari care l-au cunoscut, au colaborat cu Dimitrie Cantemir... El a luat cu dânsul în Rusia Cronica Lui Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, de Miron Costin. A luat cu sine și Cartea Românească de învțătură, a lui Varlaam, dar și multe lucrări occidentale, ale unor istorici antici, bizantini, etc.”, a menționat academicianul A. Eșanu.

O comunicare la această temă a fost prezentată de istoricii Andrei și Valentina Eșanu, la Congresul Național al Istoricilor, ce s-a desfășura la Alba Iulia. O altă temă prezentată de istoricul de la Chișinău ține de experiența de editare a lucrării lui D. Cantemir, Descrierea Moldovei, care a fost tradusă chiar dintr-un original al autorului ( în latină).

Este o premieră, până acum operele domnitorului moldovean fiind editate de pe traduceri de traduceri. Descoperirea originalului lucrării, compararea edițiilor și comentariile cercetătorilor descifrează mai multe aspecte ale operei cărturarului și o fac mai accesibilă. Mai multe detalii aflați din interviul cu academicianul, istoricul și scriitorul, Andrei Eșanu, realizat în cadrul Congresului Istoricilor, de Alina Rusu.