Analistul politic de la București, Iulian Chifu, se referă în editorialul său publicat în Adevărul la reținerea, arestul și acuzarea procurorului anticorupție, Viorel Morari, pe motiv de abuz în funcție, în legătură cu furtul miliardului și dosare penale plăsmuite cu probe inventate. ”Trebuie spus că în orice democrație serioasă, pentru ca Procurorul general să-l aresteze pe șeful anticorupției pe motive de... corupție, ar trebui să aibă probe dincolo de orice dubiu și atât de solide încât să nu transmită cumva, la nici un nivel, ideea că ar fi la mijloc fie o reglare de conturi între procurori, fie o execuție cu iz politic, cum a acuzat Viorel Morari. Când acțiunea se petrece în Republica Moldova, un stat fragil și călărit autoritar de cine pune mâna pe el, cu o justiție politizată și nereformată, care oscilează între parteneriat cu crima organizată și postura de preș la dispoziția mai marilor politici ai momentului, acest gest naște mari suspiciuni și semne de întrebare. Mai ales că este primul procuror arestat pe cauze de acest fel”. Autorul afirmă că nu are intenția să-i ia apărarea lui Viorel Morari, dar amintește că ”singurul care a amintit și s-a apucat de cazul finanțării Partidului Socialiștilor de către Rusia a fost Viorel Morari”.

”Modul în care decurge urmărirea penală în dosarul lui Viorel Morari scade din credibilitatea procesului”, subliniază portalul Anticorpuție.md. ”Perioada în care dosarul șefului Procuraturii Anticorupție a fost intentat ne determină să credem că este vorba despre o răzbunare, iar motivul pentru care s-a impus arestul nu este clar. În același timp, există indicii clare ale unor conflicte de interese, iar acest lucru subminează în mod firesc încrederea publică în imparțialitatea acțiunilor întreprinse”, potrivit mai multor opinii publicate de portal.  Olesea Stamate, ex-ministră a Justiției, consideră: „Cum s-a desfășurat procedura în privința lui Viorel Morari, până acum ridică mari semne de întrebare”. Victor Munteanu, directorul Departamentului justiție și drepturile omului al Fundației Soros-Moldova: „Procurorul general a ales un timp foarte și foarte nepotrivit, care ne determină să credem că este o răzbunare”. Laura Ștefan, expertă anticorupție, România: „Semnalul transmis prin această anchetă este unul extrem de periculos”.

Cotidianul publică editorialul ambasadorului SUA în R. Moldova, Dereck Hogan privind situația din R. Moldova, cu referire și la situația din procuratură. ”Procuratura Anticorupție, de exemplu, în ultimele luni a revigorat investigația atât de întârziată a furtului miliardului. Cetățenii Republicii Moldova și partenerii internaționali se așteaptă ca progresele, înregistrate în acest caz important și alte investigații ale cazurilor de corupție la nivel înalt, să continue. Salutăm solicitarea Procuraturii Generale de a coopera cu Statele Unite pentru extinderea și intensificarea acestor investigații. Am subliniat în discuții cu Procurorul General, Guvernul și Președintele importanța evitării oricărei acțiuni care ar putea slăbi independența Procuraturii Anticorupție și ar stopa impulsul acestor investigații. Îndemnăm liderii Moldovei să protejeze independența instituțiilor de combatere a corupției, să împuternicească reformatorii din cadrul acestor instituții și să îi protejeze de interferențele exterioare”, se arată în mesajul ambasadorului american.

”România nu mai vrea să repete greșelile făcute în timpul guvernărilor girate de Plahotniuc”, afirmă deputatul liberal de la București Matei Dobrovie, într-un interviu pentru Europa Liberă, după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va continua în Republica Moldova numai proiectele care îi sprijină direct pe moldoveni, atâta timp cât guvernul de Chișinău nu arată că este determinat să își reformeze instituțiile și să urmeze un parcurs european. ”E un mesaj așteptat, un mesaj normal. El se încadrează în noua paradigmă a Guvernului Orban, căci a spus foarte clar premierul Orban că nu vor mai exista bani pentru Republica Moldova, decât condiționați de reforme. (…) pentru că România nu mai vrea să repete greșelile făcute în timpul guvernărilor girate de Plahotniuc, în care, practic, cetățenii sufereau de pe urma corupției, de pe urma jafului privind furtul miliardului, de exemplu, deteriorării democrației prin anularea alegerilor de la Chișinău, prin alte episoade, precum schimbarea regimului electoral și Bucureștiul finanța, pur și simplu, necondiționat, făcând mai mult rău cetățenilor, în loc să-i ajute”, spune deputatul de la București.

Politologul Dionis Cenușă, citat de TVR Moldova, consideră că propunerea liderului PPDA, Andrei Năstase privind un candidat comun, dar apolitic, ar fi ”o frustrare evidentă față de popularitatea Maiei Sandu”. ”Năstase realizează că un candidat apolitic legitim nu există, cel puțin conform sondajelor. El știe că un asemenea candidat îi vine tocmai bine lui Igor Dodon. Iar, cel din urmă, neliniștit urmărește evoluțiile de la Moscova, ale cărei “pomeni electorale” pentru socialiștii moldoveni vor conta”, notează Dionis Cenușă.