Vorbind pe termen lung, am putea asista la o creștere considerabilă a PIB-ului, așa cum s-a întîmplat spre exemplu în România, unde s-a înregistrat o creștere de 3 ori a acestui indicator macroeconomic.

Totuși, sunt și riscuri. Mă refer aici la experiența țărilor baltice și a altor state ce au aderat cu 10 ani în urmă la UE. Riscul constă în confruntarea standardelor locale cu cele de pe piața Uniunii Europene, unde companiile sunt mai competitive, obțin subvenții considerabile din partea statului și au o capacitate mare de a penetra noi piețe. Desigur, piața Ucrainei ar fi mai interesată pentru companiile europene, decât cea a Republicii Moldova, în schimb, piața noastră este atractivă din perspectiva implementării unor strategii noi, la scară mai mică, ca ulterior să fie implementate în țări cu o economie mult mai mare. Spre exemplu, în Republica Moldova a fost testat pentru prima dată apelul vocal la telefonul mobil cu voce HD.

Tot procesul de schimbare a structurii economiei va fi unul treptat și sper unul mai puțin dureros pentru producătorii autohtoni. Imediat după semnare, cel mai probabil, nu se va întâmpla nimic deosebit, efectele însă vor fi vizibile și palpabile în decurs de 2-3 ani.

Deschiderea economiei spre Vest, cu riscul pierderii unor producători autohtoni este prețul pe care Moldova trebuie să-l plătească pentru bunăstarea tuturor cetățenilor. Din moment ce într-o țară funcționează legile, oamenii au de lucru, au posibilitatea de a circula liber, au venituri decente și își pot exercita drepturile la libera exprimare și nu numai, nu cred că mai contează așa de mult dacă majoritatea companiilor sunt cu capital străin sau autohton, sau dacă produsele sunt preponderent străine sau autohtone.

Liberalizarea pieței interne în raport cu Uniunea Europeană, va însemna investiții, noi companii mari prezente în Republica Moldova, produse noi, calitate mai bună, standarde mai înalte. Companiile locale ce vor îndeplini aceleași criterii de calitate și de competitivitate vor rămâne în business, celelalte – se vor restructura, vor deveni parte a unor companii străine mai mari sau poate chiar vor dispărea.

Este important de menționat că și regulile de business vor fi mult mai clare, respectiv ponderea economiei tenebre va scădea treptat, businessul ce adoptă criterii de etică în afaceri va fi cel care va avea șanse mai bune de supravețuire.

Să nu uităm că piața din Vest încurajează inovațiile, astfel că am putea asista și la noi tipuri de afaceri, lansate în Moldova, iar apoi extinse în alte state. Un exemplu ce-mi vine în minte e portalul privesc.eu ce a apărut ca o idee năstrușnică, nu a fost luată în serios, dar acum este și un portal de transmisiuni de evenimente și în România.

Marele test pentru realizarea visului european îl reprezintă alegerile parlamentare din acest an. Sunt suficiente forțe care vor utiliza ca argumente anumite dezavantaje ale semnării celor două acorduri pentru a promova o idee sterilă de integrare în Uniunea Vamală – structură care nu este suficient de dezvoltată și fără perspective de co-integrare mai profundă în următorii ani. Pe de altă parte, sunt argumentele ce țin de cetățenii simpli – bunăstare, produse și servicii mai bune și standarde de trai ca în Uniunea Europeană.

Totul se face treptat și e important ca Republica Moldova să continue acest parcurs european și să pună interesul cetățenilor în primul plan. Bunăstarea cetățenilor ar putea fi un argument serios inclusiv pentru reglementarea conflictului transnistrean.