Acest eveniment, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie și martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit.

Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepționale au fost o consecința directă a apelor "anormal de calde" din Marea Barents, 60% din suprafața căreia a rămas fără gheața marină cu câteva săptămâni înainte de acest eveniment supranumit "Bestia din Est" în Marea Britanie, "tunul de zăpadă" în Suedia sau fenomenul "Moscova-Paris" în Franța.

Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar - o zonă de aer rece și presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci - manifestă o tendință mai mare de deplasare spre sud.

"Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliș deasupra oceanului", a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.

"Odată cu dispariția sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare", a adăugat ea.

Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii conținuți în vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018 - pentru că izotopii conținuți în vaporii de apă rezultată din zăpada topită sunt diferiți de cei din mare, ei au putut să cuantifice exact cât exces de umiditate a fost eliberat din Marea Barents în acea perioadă.

Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de știință.

Studiul concluzionează că, în cazul în care tendințele actuale de încălzire continuă, Marea Barents care rămâne fără gheață va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii și traficului.

"Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente și combustibil, distrugerea culturilor...", a atras atenția Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din orașul american Anchorage.

"Poate părea contraintuitiv" faptul că oceanul din regiunea Polului Nord care se încălzește provoacă mai multă zăpadă în Europa, "însă natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica", a precizat Hannah Bailey.