Atentă în continuare la evoluția relațiilor dintre Rusia și Occident, presa internațională scrie și despre tensiunile apărute între Statele Unite și Israel, pe tema acordului nuclear negociat cu Iranul.

Regăsim de asemenea în ziarele străine și câteva articole despre România. Citat de agenția bulgară de presă Focus, premierul bulgar Meglena Kuneva elogiază "rezultatele obținute de România în combaterea corupței". Sub titlul "Mania anticorupție a României", New York Times constată însă că, astăzi, "capitala României considerată cândva 'micul Paris' amintește mai mult de Revoluția franceză, fiind zguduită de un regim legal al terorii". "În condițiile în care justiția le-a fost refuzată vreme de decenii, întâi de dictatori, apoi de către democrați incapabili, românii au susținut cu entuziasm cauza combaterii corupției", explică jurnalul american, cu mențiunea că prezentul este dominat de "un populism grosolan", cu o amplă mediatizare a "fiecărei arestări".

Preocupat că una din "consecințele neintenționate" ale acestei campanii anticorupție este "alimentarea sentimentelor antiamericane", New York Times notează că "Departamentul de Stat și-a exprimat temerea că o Românie coruptă ar putea deveni următoarea Ucraină", iar acum "unii români privesc mulțimea de condamnări pripite drept o tentativă prost gândită de a impresiona America".

Cunoscutul cotidian new-yorkez recomandă "o schimbare în abordarea guvernului", sub forma unui "proces cuprinzător care să recompenseze dezvăluirile prin amnistie". "O comisie a adevărului ar constitui o declarație puternică în sensul că o Românie democratică va pedepsi aspru viitoarele ilegalități - însă în manieră transparentă, apolitică și judicioasă", punctează New York Times.

Tot din America, publicația Stars and Stripes relatează că "șeful Biroului Federal de Investigații (FBI) a făcut o vizită în România, unde a afirmat că securitatea cibernetică și combaterea corupției și a terorismului reprezintă priorităti atât pentru SUA, cât și pentru România". Jurnalul armatei americane scrie de asemenea despre prezența unor nave de război ale mai multor țări în apele Mării Negre, unde "se vor antrena împreună cu membrii din regiune ai Alianței", pe fondul crizei din Ucraina. "Importanța strategică a României a crescut în regiune", iar "rolul de avanpost al NATO și UE îi oferă posibilitatea să le sugereze partenerilor săi occidentali ca și Republica Moldova să intre în valul de extindere ce cuprinde Blacanii de Vest", estimează cotidianul budapestan Magyar Hirlap.

"Moscova are 12.000 de militari în Ucraina", potrivit unei analize a armatei americane, după cum dezvăluie cotidianul britanic The Times, citându-l pe comandantul armatei americane în Europa, generalul Ben Hodges. În timp ce președintele Obama participa la o videoconferință cu liderii europeni, pe tema crizei din Ucraina, premierul Israelului își ținea discursul său controversat în Congresul Statelor Unite, notează cotidianul londonez The Guardian. "Discursul în forță al liderului israelian a pus în evidență scindarea partizană a legislativului american în privința unui acord cu Iranul", constată Washington Post. Și presa din Israel este scindată în privința discursului lui Netanyahu. "Am prezentat o veritabilă alternativă practică la acordul cu Iranul", scrie Jerusalem Post citându-l pe premier, în timp ce Haaretz apreciază că "adevărata amenințare existențială la adresa Israelului și a capacității sale de a supraviețui ca 'stat evreiesc și democratic', anume ocupația teritoriilor" palestiniene, a lipsit din prezentarea lui Netanyahu. New York Times crede că "acum președintele Obama trebuie să depășească nu doar animozitatea republicanilor, ci și cuvintele premierului israelian", în intenția sa de a ajunge la o înțelegere cu Teheranul. O înțelegere a cărei tergiversare împinge Iranul spre o aprofundare a cooperării cu Rusia și China, cu care ar putea forma o "axă politică și comercială Moscova-Teheran-Beijing", scrie agenția rusă Ria. Iar Financial Times informează că, în condițiile încetinirii creșterii economice, Beijingul dă prioritate bugetului militar, sporind cu 10% cheltuielile pentru apărare pentru anul 2015.