”În incinta instituției noastre sunt în general piese deosebite, pictate în cele trei culori specifice culturii cucuteni, alb, roșu și negru, un fel de tricolor cucutenian. În una din săli sunt artefacte de prestigiu, au fost utilizate probabil în ritualuri magico-religioase, sau au fost deținute de persoane importante din cadrul societății, deci nu aveau utilitate practică. Nu erau folosite la depozitarea cerealelor sau prepararea hranei”, a declarat Loredana Gafincu.

Arheologii găsesc cel mai des fragmente din vase și le adună într-un tot întreg asemenea unor piese dintr-un puzzle. Cea mai recentă descoperire a specialiștilor de la Piatra Neamț este o statuetă reprezentând o femeie în poziție șezândă,  descoperită aproape intactă, în urma săpăturilor arheologice din comuna Izvoare, situată la cinci kilometri de orașul Piatra Neamț.

Cercurile, romburile, liniile și diferite derivate apar pe aceste vase de lut, însă spirala este motivul principal, potrivit muzeografei. Simboluri preluate mai apoi de strămoșii noștri pe costumul popular. În unele zone din Republica Moldova și România aceste simboluri apar inclusiv pe pereții caselor.

Yin și Yang sau motivul svastica, sunt de asemenea simboluri care datează din perioada culturii cucuteni.

O altă sală din cadrul muzeului este dedicată artei figurative în care se regăsesc zeci de statuete antropomorfe - feminine și masculine, precum și figuri reprezentând păsări și animale, cu dimensiuni de la 2 la 20 de centimetri.

Foarte multe din statuetele descoperite sunt reprezentări feminine, având zona abdominală și șoldurile proeminente, deoarece civilizația cucuteniană credea în Zeița Mamă, sau marea Zeiță, mai cu seamă în cultul fertilității și al fecundității. În interiorul uneia dintre statuete, numită matroană, specialiștii au descoperit 21 de biluțe, considerate embrioni.

Printre cele mai spectaculoase exponate se află cu siguranță Soborul Zeițelor, care constă în 21 de statuete feminine, dintre care 13 de dimensiuni mai mari, așezate pe tronuri, pictate cu culoarea roșie reprezentând culoarea vieții, a curajului și vitejiei.

Soborul Zeițelor, complex descoperit în anul 1981 în localitatea Poduri din județul  Neamț, este foarte rar întâlnit. Un sobor similar fiind expus la Muzeul Universității din Iași și un altul la Sabatinovca, Ucraina, potrivit muzeografei Loredana Gafincu.

În cadrul aceluiași Muzeu funcționează, începând cu anul 1995, și Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni condus de arheologul Constantin Preoteasa.

”Acest centru este practic un organism unic de cercetare în acest spațiu, al celei mai importante civilizații preistorice europene. Are ca principal obiect de activitate protejarea, cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural cucutenian”, a declarat Constantin Preoteasa.

Centrul colaborează cu multe instituții și specialiști din Republica Moldova, odată ce această civilizație se întindea și pe teritoriul actual al Republicii Moldova. 

”Avem foarte multe lucruri în comun din punctual de vedere al culturii și civilizației acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri și până astăzi” afirmă directorul centrului, Constantin Preoteasa.

Civilizația Cucuteni este una  dintre cele mai vechi civilizații din Europa. A primit numele de Cucuteni  după satul cu acest nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele artefacte. Încadrată cronologic între anii 4500-3500 înaintea Erei Noastre, această cultură a precedat cu câteva  sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.

 Reportaj realizat de Ina Guțu