O serie de evenimente închinate miilor de soldați căzuți pe câmpul de luptă pentru apărarea patriei vor fi organizate la începutul lunii august la Mausoleul de la Mărășești, monument construit în perioada interbelică și care adăpostește osemintele a peste cinci mii de soldați și generali români. Ina Guțu a vizitat acest monument și a stat de vorbă cu Mircea Balica, ghidul și custodele Mausoleului.

Mausoleul de la Mărășești, cunoscut sub numele de Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Națională, este cel mai mare mausoleul din România dar și din Estul Europei referitor la Primul Război Mondial. Este o biserică, Biserica Neamului, cu hram la 6 august. Are 22 de metri înălțime,  40 de metri diametru, cu structură dublă, din beton armat-materiale din rocă vulcanică aduse special de la Deva. Pentru construirea acestui Mausoleu, care a fost ridicat pe parcursul mai multor ani doar din donații, a fost trasă linia ferată special până în zona în care a fost înălțat.

Monumentul impresionează prin dimensiunile dar și frumusețea sa arhitecturală. De o parte și alta a aleilor care duc spre Mausoleul situate pe vârful unei mici pante, sunt amplasate statui cu busturile generalilor care au condus armata română în Primul Război Mondial, inclusiv cea a Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie ofițer în armata română. Peisajul este completat de câteva zeci de obuze adevărate, de diferite dimensiuni, amplasate de o parte și alta a monumentului și care, după cum povestește ghidul Mircea Balica, au fost recuperate de pe câmpul de luptă.  Exteriorul este completat de patru tunuri care reprezintă captură de război.

Mausoleul a fost ridicat pentru a se cinsti și a ne aduce aminte că jertfa soldatului român a fost una mare și a fost încununată de succes povestește, cu multă pasiune în voce, Mircea Balica:

”În perioada Primului Război Mondial începând cu 6 august 1917,  timp de 29 de zile în această zonă s-a dat Bătălia de la Mărășești în care au murit peste 27 de mii de soldați români, de partea cealaltă, a germanilor pierderile s-au situat între 40-45 de mii de morți și dispăruți. Suntem acum chiar pe linia frontului”.

Osemintele a peste cinci mii de soldați români sunt îngropate în acest Mausoleu, dintre aceștia mai mult de trei mii sunt osemintele unor soldați necunoscuți.

”Partea de jos a Mausoleului cuprinde osuarul, cu 154 de cripte , 9 morminte comune. Soldații au fost îngropați inițial în cimitirele din Mărășești sau în cele create ad-hoc în zona bătăliilor. S-a făcut slujbă de dezgropăciune în 1924, la șapte ani, și s-au adus osemintele, care au fost spălate cu vin, după care au fost depuse în aceste cripte. ”

În centrul Mausoleului se află mormântul cu osemintele Generalului Eremia Grigorescu, cel care a condus armată română în Bătălia de la Mărășești și care a cerut cu limbă de moarte ca atunci când va muri să fie îngropat alături de soldații cu care a luptat.

Alături de maiorul Grigore Ignat și locotenentul Gabriel Pruncu, la loc de mare cinste, pe Culoarul Cavalerilor este și mormântul Măriucăi Zaharia, copila de 12 ani din comuna Haret care a ajutat armata romană, transmițând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemților, care a fost însă ucisă de un lunetist german.

Se spune că în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, impresionat de acest monument, Hitler a dat ordin aviației militare germane ca niciodată  când treceau deasupra acestei zone, să nu bombardeze Mausoleul.

Într-o clădire separată, modern și aflată în imediata apropiere a mausoleului, se află Muzeul Armelor, ce  conține  o întreagă colecție de arme și aparatură de telecomunicație, ustensile medicale, uniforme ale ostașilor români, fotografii și alte documente.

Din Republica Moldova anual vin vizitatori interesați de aceste locuri istorice, pe care ghidul îi caracterizează ca fiind oameni hotărâți și deosebiți.

”Anul trecut am avut un grup de la Muzeul din Orhei, printre care directorul instituției, fostul primar din Orhei dar și un grup de luptători în războiul de pe Nistru.  Noi, ca și români, nu prea mai avem acel spirit pe care îl au basarabenii. Cel puțin nu văd așa ceva la noi, această înfocare, cum aveau dânșii în ei. ”

Ample manifestări de comemorare a soldaților căzuți pe câmpul de luptă urmează să fie organizate la Mausoleul de la Mărășești la 6 august, de hramul acestui monument-biserică și când se împlinesc 100 de ani de la marea Bătălie care a precedat unirea teritoriilor românești și formarea României Mari.