Reabilitarea și valorificarea moșteniri culturale este importantă mai cu seamă în spațiul dintre Prut și Nistru, care s-a aflat zeci de ani sub ocupație sovietică și a fost supus unor ample politici de ștergere a memoriei istorice, consideră doctorul în istorie, Ion Ursu, directorul Institutului Patrimoniului Cultural. Bisericile și conacele au avut cel mai mult de suferit în perioada sovietică, spune istoricul.

„Bisericile au fost închise, au încercat să le reorganizeze în altfel de instituții: în  depozite, case de cultură, sanatorii. Conacele, de asemenea au avut de suferit. Știm de ce. Pentru că erau considerate un simbol al burgheziei, administrației moșierești românești. O parte au fost transformate în sedii de colhozuri, brigăzi de tractoare. iar o parte chiar au dispărut. Din păcate, după căderea regimului sovietic nu s-a investit foarte mult în acest tip de patrimoniu, în special din cauza penuriei economice sau financiar, dar probabil și din cauza mentalității. Oamenii nu vedeau aceste monumente ca ceva important”, a declarat Ion Ursu. 

Efectele politicilor de ștergere a memoriei identitare, culturale și istorice asupra populației din actuala Rep. Moldova se resimt și astăzi, la mai bine de 30 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, susține Ion Ursu. Educația tinerei generației în spirtul dragostei și al respectului pentru trecutul și moștenirea noastră culturală este forma de luptă și rezistență la atacurile și amenințările de ordinul celor la care asistăm astăzi, mai spune istoricul.

„Avem mai mult de 30 de ani de lupte și această perioadă de tranziție. Este clar că se datorează perioadei sovietice când s-a încercat a ni se distruge identitatea, cultura, conștiința națională. A trebuit să treacă atât de mult timp să încercăm să ne regăsim. Cred că abia acum suntem independenți cu adevărat, dacă ne gândim și la independența energetică. Sper să dureze cât mai mult. Dar ca să ne regăsim sufletul nostru românesc autentic, trebuie să ne implicăm mult în procesul de educație. De acolo vine totul. Cu o persoană de 50, 60 de ani care este deja formată, este mai greu. La generațiile mai tinere am putea în schimb să le spunem adevărul. Nu vorbim de propagandă sau de influențare sau spălare de creiere. Dacă le vom spune cine sunt ei, cine  au fost strămoșii lor, ce au fost, atunci acei copii vor crește cu mândrie națională, vor ține la poporul lor, vor avea o conștiință civică. Acest lucru este viitorul unui stat”, a mai menționat Ion Ursu. 

În domeniul cultural, Prutul nu reprezintă o graniță, a ținut să sublinieze Ion Ursu care a făcut trimitere la proiecte comune și colaborările cu specialiști din România în vederea valorificării patrimoniului cultural comun.

După dosarele realizate în comun și obținerea includerii în lista Patrimoniului UNESCO a colindatului în ceată bărbătească, a cămășii cu altiță, a scoarței și obiceiurilor asociate Mărțișorului, specialiști din Rep. Moldova, România dar și Ucraina, colaborează în prezent la un nou dosar. Este vorba de pregătirea includerii celei mai vechi civilizații din Europa, Cultura Cucuteni-Tripolia, în lista Patrimoniului Imaterial UNESCO al umanității, spune Ion Ursu. 

„Civilizația Cucuteni-Tripolia este una dintre cele mai importante civilizații ale eneoliticului, preistoriei. Sunt situri atât în România, cât și Rep. Moldova și Ucraina. Se dorește includerea acestei culturi în lista Patrimoniului UNESCO. Se lucrează în acest sens, colegii din cele trei state. A fost o pauza în elaborarea acestui dosar, de câțiva ani, dar sperăm că se va reanima acest proiect unicat în întreaga lume”, a subliniat Ion Ursu. 

Civilizația Cucuteni-Tripolia, datând de acum șase mii de ani, se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al celor trei state.