Expertul atenționează că dacă există interese electorale obscure în spatele acestei creșteri vertiginoase, atunci miza nu e participarea unui număr mai mare de alegători la urne în Federația Rusă, ci deschiderea unui număr mai mic de secții în alte țări/regiuni, în special în Europa de Vest.

Totodată, el susține că înregistrarea prealabilă nu e singurul criteriu luat în calcul la deschiderea secțiilor de votare. Mai sunt două criterii cel puțin la fel de relevante când se decide amplasarea secțiilor de votare (numărul de votanți de la ultimul scrutin parlamentar/prezidențial organizat în circumscripția națională și informațiile misiunilor diplomatice cu privire la numărul de cetățeni moldoveni aflați pe teritoriul altor țări).

Problema e cum sunt instrumentalizate aceste criterii, scrie expertul. Codul Electoral nu prevede nici o formulă matematică care ar facilita agregarea acestora. În acest sens, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova trebuie să prezinte o analiză argumentată, cu mai multă matematică și mai puțină beletristică (așa cum era cazul cu hotărârile anterioare ale Guvernului), atunci când va decide asupra geografiei secțiilor de votare.

Autoritățile electorale ar trebui să urmărească și corelația dintre cele trei criterii. De ex. dacă în orașul X la ultimele alegeri au participat 100 de alegători, iar în prezent sunt peste 1000 de înregistrări prealabile venite din acel oraș, dar datele țării de reședință nu vorbesc despre o creștere a numărului de rezidenți moldoveni din acel oraș față de la ultimul scrutin, poate nu ar fi cazul de suplimentat numărul secțiilor de vot, scrie expertul IPRE, Mihai Mogâldea.